Lupta economiilor occidentale cu emisiile de carbon: China pune la loc orice scădere din marile economii. România – la minim, la egalitate cu… Malta

Eforturile marilor economii occidentale de scădere a emisiior de carbon sunt neutralizate de creșterea acestor emisii în China. Anul viitor se va împlini un deceniu de când diplomații s-au reunit la Paris promițând să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Însă rezultatele globale nu sunt în trendul anunțat atunci.

Pe lângă acest fapt, costurile de competitivitate pentru economiile europene sunt mari, iar rezultatul global este nesemnificativ din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră: state precum China și India câștigă în competitivitate și în acapararea unor piețe industriale tocmai ignorând țintele angajate de scădere a poluării.

Politicile naționale care au rezultat au înclinat curba emisiilor, însă per total tendința rămâne ascendentă, pentru că se decarbonizează în special țările occidentale.
Anul trecut, emisiile globale de dioxid de carbon au fost cu peste 7% mai mari decât în 2015, conform The Washinghton Post.

China a contribuit cu cea mai mare parte a acestei creșteri – peste 90% din avansul la nivel mondial.

China emite acum mai mult dioxid de carbon decât toate economiile avansate la un loc

În timp ce în occident cuvintele ”verde” și ”decarbonizare” străbat economiile, China a marșat în ultimii ani pe producția de energie pe bază de cărbune, ajungând să emită gaze cu efect de seră mai mult decât o fac SUA, UE și India la un loc. Chiar și în cazul că și India a întregistrat o creștere importantă.

La nivelul anului 2022, gazele cu efect de seră emise proveneau, în mare parte din:
China – circa 34%, SUA – circa 14,5%, India – circa 7%, UE – circa 7%, Rusia – circa 5%.

S-au înregistrat diminuări ale emisiilor în alte părți, în special în rândul națiunilor mai bogate, care dispun de tehnologii energetice curate mai dezvoltate.

(Citiți și: ”Record la electricitate produsă pe bază de cărbune în 2023. China bate totul”)

Statele Unite și Uniunea Europeană și-au redus emisiile combinate de gaze cu efect de seră cu aproximativ 6% în 9 ni – aproximativ 606 milioane de tone.

UE, campioană la reduceri. Cu costuri de competitivitate mari

Emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) din UE, inclusiv cele provenite din aviația internațională în UE-27, au scăzut cu 30% între 1990 și 2021.

La nivelul anului 2022, UE era responsabilă de circa 7% din emisiile de gaze cu efect de seră globale.

Cu costuri mari pentru competitivitatea industriei europene, aflate într-un declin alarmant în raport cu economiile Chinei și ale SUA și cu sacrificarea poziției pe anumite piețe industriale.

(Citiți și: ””Declarația de la Anvers”: industria europeană se trezește din pumni. Ursula von de Leyen a participat la o întâlnire cu ușile închise cu marii industriași”)

În pofida crizei energetice care a provocat o creștere a emisiilor din producția de energie, estimările preliminare pentru 2022 (an la care se ra indică o nouă reducere de 1,9% de la an la an, conform Agenției Europene de Mediu (AEM).

Proiecțiile actuale ale statelor membre sugerează că, până în 2030, se va atinge o reducere de 48% a emisiilor nete față de nivelurile din 1990. Deși acest lucru indică o ambiție sporită față de cele 41% preconizate anul trecut, rămâne o diferență de șapte puncte procentuale față de obiectivul stabilit pentru 2030.

Estimările preliminare indică faptul că, în 2022, emisiile nete de GES au scăzut cu încă 1,9% sub nivelurile din 2021, ceea ce poate fi explicat în mare parte prin criza energetică.

Principalii factori ce au influențat bilanțul din 2022:

• Scumpirea prețurilor la gaze a dus la economii de energie și la reducerea emisiilor de GES în sectorul clădirilor.

• Scăderile de producție în industriile energofage au determinat o reducere semnificativă a emisiilor.

• Emisiile au crescut în sectorul energiei electrice din cauza trecerii parțiale la o producție de energie pe bază de cărbune cu o mai mare intensitate de CO2.

Proiecțiile AEM realizate pe baza ultimelor evoluții:

• Comparativ cu ritmul de reducere a emisiilor observat în ultimii 10 ani, rata medie anuală de reducere absolută a emisiilor de GES trebuie mai mult decât triplată pentru a atinge obiectivul climatic pentru 2030.

• Conform proiecțiilor statelor membre prezentate în martie 2023, politicile și măsurile pe care le au în vigoare în prezent, combinate, ar permite o reducere cu 43% a nivelurilor nete de emisii până în 2030, comparativ cu 1990.

• Dacă se iau în considerare măsurile suplimentare planificate, reducerea preconizată ar ajunge la 48%.

• Anul trecut, statele membre au proiectat această reducere la un total de doar 41%, ceea ce indică o creștere comună a ambiției în întreaga Europă în ultimul an. Cu toate acestea, va rămâne totuși un decalaj de șapte puncte procentuale față de obiectivul pentru 2030, care va trebui abordat rapid pentru a obține reducerile necesare.

Malta și România – cele mai mici emisii de CO2 pe cap de locuitor

În opt state membre ale UE, industria prelucrătoare a fost principalul producător de GES în 2022, iar în alte opt state membre, întreprinderile care furnizează energie electrică, gaze și aer condiționat au fost principalii emițători.

În România, emisiile de CO2 au coborât în timpul crizei energetice până sub trei tone pe cap de locuitor, al doilea cel mai mic volum, după cel din Malta.

Studiul Economic pentru România, ediția 2024, al OCDE, lansat la București în luna martie, precizează că, deși sunt planificate sau în curs de desfășurare investiții semnificative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitățile de generare a energiei electrice sau de transporturi, România trebuie să-și crească eforturile pentru a atinge emisii de gaze cu efect de seră nete zero până în anul 2050.

(Citiți și: ””Net zero emisii” costă România până în 2050 circa 3% din PIB: Calcule Banca Mondială”)

Gospodăriile și activitățile de transport și depozitare au fost principala sursă de GES în cinci state membre.

Energia, cel mai mare poluator cu CO2 în UE, agricultura – cea mai mare sursă de metan în aer

Europa este, indiscutabil, liderul politicilor în domeniu, și a rămas așa și anul trecut, chiar dacă reprezentanții mediului de afaceri au încercat să blocheze o serie de măsuri invocând riscurile competitive pe care acestea le angrenează.

(Citiți și: ””Triughiul imposibil”: planurile globale ale Europei se bazează pe bani pe care nimeni nu-i are”)

În majoritatea activităților, dioxidul de carbon a fost cea mai semnificativă sursă de gaze cu efect de seră.

Agricultura, silvicultura și pescuitul, precum și industria extractivă au fost singurele activități în care emisiile de metan și protoxid de azot (N2O),exprimate în echivalent CO2, au fost mai mari decât cele de dioxid de carbon, conform datelor Eurostat.

(Citiți și: ”Decizie istorică a CEDO: Primul stat (Elveția) condamnat pentru ”inacțiune faţă de schimbările climatice”. Ce scrie presa din Elveția”)

Ca medii UE, activitățile de producție reprezintă principala sursă de poluare, iar gospodăriile se află la un nivel apropiat de cel al gazelor emise de industria prelucrătoare și industria energetică, arată datele Eurostat.

În statele membre ale UE, emisiile de GES ale diferiților producători și gospodării au variat considerabil, din cauza structurii economice, dar și a diferitelor combinații de surse de energie regenerabile și neregenerabile.

De exemplu, în România, cel mai mare producător de emisii de gaze cu efect de seră este industria prelucrătoare, care depășește consistent și energia și gospodăriile. Economia a generat 81,5% din GES, în 2022, iar locuințele 18,5%, conform Eurostat.

Emisiile de cărbune sunt acum în scădere în întreaga Europă

Deși cărbunele continuă să domine emisiile din UE, declinul pe termen lung al energiei pe bază de cărbune este evident. În 2022, acestea au fost cu 40% mai mici decât în urmă cu un deceniu.

În pofida preocupărilor legate de revenirea Europei la energia pe bază de cărbune în timpul crizei mondiale a gazelor, creșterile au fost limitate.

Emisiile de energie pe bază de cărbune au crescut cu șase procente față de 2021, dar au rămas sub nivelurile din 2019.

Germania și Polonia, responsabile de 2/3 din poluarea produsă de centralele electrice pe bază de cărbune. România, pe locul 9 în clasament

Cei doi cei mai mari producători de energie electrică pe bază de cărbune, Germania și Polonia, au înregistrat o scădere a utilizării acestuia, dar se detașează pe harta europeană.

Șapte dintre centralele pe cărbune s-au aflat în ultimii zece ani printre primele 10 centrale electrice cu cele mai mari emisii în fiecare an, iar centrala PGE de la Bełchatów, din Polonia, a fost în fruntea listei de la începutul sistemului EU-ETS în 2005. conform Euronews.

Centrala pe cărbune Neurath a companiei RWE din Germania se află pe locul al doilea, urmată de centrala Boxberg – tot din Germania, dar administrată de compania EPH din Republica Cehă. România se află pe locul 9 în top 10 state membre la acest capitol.

****