”Net zero emisii” costă România până în 2050 circa 3% din PIB: Calcule Banca Mondială

Necesarul de investiții pentru atingerea Net zero este de aproximativ 356 miliarde de dolari, adică 2,9% din PIB-ul cumulat până în 2050, ]n sectoare esențiale ale economiei românești – energie electrică, clădiri și transporturi – conform Raportului de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD), lansat marţi, la București, de Banca Mondială.

La acest impact se adaugă alte 160 de miliarde de dolari (1,3% din PIB-ul cumulat), fonduri ce ar putea fi necesare pentru adaptarea la schimbările climatice, arată experții BM.

„Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde şi bazat pe energie electrică regenerabilă nu creşte substanţial nevoile de investiţii. Creşterea eficienţei energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidenţiată ca o investiţie esenţială”, se subliniază în documentul citat.

Cea mai mare parte din costuri va avea loc în ultimul deceniu al orizontului de simulare, adică între 2040 și 2050, când vor fi abordate emisiile sectoriale dificil de redus – probabil prin captare și stocare de carbon, se arată în document.

Finanțarea tranziției verzi / Suma uriașă impune o strategie pe mai multe linii – Este critică stimularea investițiilor private

Finanțarea publică, inclusiv din fonduri UE, va juca rolul central, însă constrângerile fiscale substanțiale vor face ca bugetul să nu poată susține masiv aceste investiții, ceea ce va obliga statul să adopte măsuri care să impulsioneze investițiile private în domeniu pentru a putea obiectivul Net Zero până în 2050, atrage atenția Raportul.

Axe de măsuri posibile:

• stimulente adecvate (inclusiv de stabilirea eficientă a prețurilor la carbon în toate sectoarele emitente), permițând sectorului financiar să aloce capital în mod eficient către tranziția către obiectivul net zero
• semnale la nivel de prețuri (manifestate prin stabilirea prețurilor la carbon, cu instrumente cum ar fi ETS, taxe pe carbon și reducerea subvențiilor pentru combustibili fosili) care să direcționeze investitorii către sectoare și tehnologii mai curate

Decarbonarea trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea sistemului financiar, pentru a susține decarbonizarea

„Având în vedere că industria financiară este în continuare mai puțin dezvoltată decât media UE27, va fi necesar ca dezvoltarea și înverzirea sistemului financiar să se realizeze împreună, inclusiv prin eforturi direcționate asupra unor reforme fundamentale în sectorul financiar, pentru a îmbunătăți accesul la creditare, a crește finanțarea pieței de capital și a extinde piața de capital privat, piața de capital de investiții în afaceri și piața de management de active, în sinergie cu dezvoltarea finanțării verzi”, se menționează în Raport.

Surse posibile de finanțărilor

• Investițiile din sectorul public ar beneficia de accesul României la oportunități importante de finanțare din partea UE pentru a sprijini atât obiectivele de dezvoltare ale țării, cât și tranziția verde.
• Sectorul public național ar asigura 30% din fondurile necesare în această perioadă, iar UE va contribui cu 8% din necesarul de finanțare, incluzând diferite surse – Fondurile de coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență, REPowerEU, Fondul de modernizare.
• Până în 2050 vor fi necesare investiții de aproximativ 5,2 miliarde USD pentru a moderniza infrastructura de electricitate, din care 2,3 miliarde USD vor trebui investiți până în 2030. Acest nivel de investiții în infrastructură corespunde și perioadelor anterioare de investiții, deși investițiile executate în rețeaua de transmisie au fost de mai puțin de 50% din investițiile planificate, iar ritmul investițiilor executate trebuie să corespundă cu planurile pentru a asigura securitatea sistemelor.
• Aproximativ 68% din totalul investițiilor necesare în perioada 2023-2050 se preconizează că vor fi acoperite de sectorul privat, în sectorul transporturilor atingând 74-78%.
• În sectorul electricității, cota de investiții din partea sectorului privat se preconizează că va ajunge la 62%, dar aproximativ din 85% din investițiile suplimentare în scenariul liniar de decarbonizare ar urma să fie atrase din mediul privat.

Impact diferit pe sectoare – scădere cu 14% a producției de piese auto, creștere cu 50% a producției de alte utilaje

• Decarbonizarea și politicile asociate vor afecta mai profund anumite sectoare, mai ales în perioada 2040 -2050, arată experții care au elaborat raportul:
• În ceea ce privește valoarea adăugată, se prevede că sectoare cum ar fi rafinarea petrolului (-70 la sută), distribuția de gaze (-81 la sută) și producția de substanțe chimice (-27 la sută) se vor reduce considerabil până în 2040 (în raport cu un scenariu BAU de eforturi moderate de atenuare). Schimbările la nivel global în transportul public și privat, determinate de un grad mai mare de folosire a transportului public și a bicicletelor, vor reduce producția de mașini cu 6% și cu 14% în cazul producției de piese.
• Producția de alte utilaje va crește cu aproximativ 50% sută, determinată de electrificarea economiei.
• Deceniul 2040-2050 va fi caracterizat de nevoia de reduceri mai pronunțate în sectoarele cu emisii crescute, care vor fi costisitoare și complexe.
• De asemenea, incertitudinea asociată și creșterile bruște ale prețului carbonului vor provoca contractarea substanțială în sectoarele cu un grad ridicat de emisii (de ex. producția de ciment, care se prevede că va scădea cu 30 la sută) și va rezulta în scăderea PIB-ului general.
• Excluzând transportul, serviciile nu vor fi afectate semnificativ.

Punctele forte și oportunitățile României în lanțurile de valoare verzi

Simulările sugerează un impact limitat al decarbonizării asupra competitivității externe a României, iar BM menționează că România poate să urce în lanțurile de valoare, să își diversifice și mai mult exporturile și să stimuleze creșterea economică, dacă devine un producător competitiv în sectoarele verzi.

România este într-o poziție puternică pentru a valorifica tranziția la economia verde

• România are un portofoliu de export diversificat, cu capabilități de producție bine dezvoltate și puncte forte competitive la o serie de produse și tehnologii care vor fi foarte cerute pe măsură ce lumea trece la o economie verde.
• Locul României în Indicele de complexitate a produselor verzi – care urmărește capacitatea țărilor de a exporta în mod competitiv produse verzi (produse ce oferă beneficii de mediu) și complexe din punct de vedere tehnologic – s-a îmbunătățit în timp, țara ajungând pe locul 15 din 230 de țări și teritorii evaluate.
• De asemenea, România se situează într-o poziție bună în Indicele potențialului de complexitate a produselor verzi (locul 28), ceea ce sugerează un potențial semnificativ de a își folosi capabilitățile existente și de a debloca și alte oportunități pentru exporturi verzi și complexe.

Punctele forte actuale ale României sunt în lanțul de valoare al energiei eoliene

Analiza pe baza Navigatorului Băncii Mondiale privind tranziția verde arată trei avantaje pentru România în trecerea globală la generarea de energie cu emisii scăzute de carbon:

• România dispune de o competitivitate la export într-o serie de subcomponente sofisticate din punct de vedere tehnologic de pe lanțul de valoare al energiei eoliene, cum ar fi tablourile electrice de comandă și distribuție. Aceasta implică faptul că firmele românești au dobândit capabilități specializate și pot să le extindă pentru a progresa la produse noi și diferențiate, cu marje mai mari și cu concurenți mai puțini.
• Produsele cele mai consacrate ale României din lanțul de valoare al energiei eoliene beneficiază de dinamica favorabilă a pieței, iar cele mai multe dintre acestea au câștigat în ultimii cinci ani o cotă de piață față de cele produse în alte țări.
• Produsele din sectorul energiei eoliene pe care le exportă România sunt aproape de frontiera tehnologică și și-au îmbunătățit calitatea în ultimii ani – ceea ce este un semn bun pentru evoluțiile viitoare ale pieței.

****