Scumpirea accelerată a gazelor naturale din 2021 a readus cărbunele în prim planul surselor de energie și amenință planurile asumate de state de reducere a emisiilor de gaze de seră.
Cererea de cărbune ar putea atinge maximul tuturor timpurilor, 8.025 milioane de tone în 2022, potrivit unui raport al Agenției Internaționale de Energie (IEA).
Creșterea cererii de cărbune nu a fost împiedicată de faptul că și cărbunele s-a scumpit și că folosirea acestuia cere mai multe certificate de emisii, de asemenea mult mai scumpe. Criza gazelor rusești a atârnat mai greu în balanță.
„Prețurile gazelor au crescut până la maxime istorice și, în consecință, generarea de energie pe bază de cărbune a revenit în Uniunea Europeană în 2021, deși cărbunele s-a scumpit și prețurile EUA (certificatele de emisii) s-au dublat de la începutul anului”, scrie IEA în raportul citat.
Anul 2021 a răsturnat tendința de reducere a producției de cărbune și a ponderii acesteia în mixul energetic în țările europene cele mai mari producătoare.
Deja din 2021, producția de electricitate pe bază de cărbune a crescut cu 9%, până la recordul tuturor timpurilor de 10.350 miliarde de megawați-oră, spune IEA.
Cărbunele revine la putere și în UE: cum stau campionii
În Germania, cea mai mare producătorare de cărbune din Europa (după Rusia), ponderea cărbunelui în portofoliul producătorilor de electricitate a crescut considerabil, până la 31,9% în trimestrul 3 / 2021, de la 26,4% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Destatis, agenția statistică federală.
Producția de cărbune a Germaniei a crescut până la 52,4 milioane de tone, în 9 luni 2021, din care 27,3 milioane de tone au fost de lignit, în plus cu 25,6% față de primele 9 luni din 2020, potrivit agenției de statistici industriale AGEB, citată de Reuters.
Cărbunele a redevenit „cea mai importantă sursă de energie”, spune Destatis. Fenomenul a fost încurajat și de scăderea producției eoliene.
(Citiți și: ”Minunata lume (energetică) nouă. Au apărut CRONICILE Nº 88. Titlurile și autorii”)
Deja din prima jumătate a anului 2021, generarea de energie electrică a turbinelor eoliene onshore din Germania scăzuse cu 21% față de anul precedent, iar a turbinelor offshore cu 16%, potrivit EnergyPost.
Polonia, a treia cea mai mare producătoare de cărbune europeană, a înregistrat o traiectorie similară. În noiembrie au fost produse 8,94 milioane de tone, ducând totalul anului 2021 până atunci cu 5,5% peste producție primelor 11 luni din 2020, până 96,82 milioane de tone, potrivit Oficiului Central de Statistică polonez.
Cehia, următoarea țară europeană în topul global al producătoarelor de cărbune, și-a crescut ponderea cărbunelui în producția de electricitate până la 40,84% în octombrie 2021, de la 35,7% în septembrie și 39,7% în octombrie 2020.
Lunile de iarnă mai aspră de la începutul anului au cerut mai mult cărbune atât în Cehia, 44,7% pondere în mixul producției de electricitate, dar nu și în Bulgaria, potrivit Ember.
(Citiți și: ”Mircea Coșea / Ritmul trecerii la „verde”: câștigătorii, morții și răniții”)
Bulgaria, a noua cea mai mare producătoare europeană de cărbune, a ajuns la 60,7% pondere cărbune în generarea de electricitate.
Și România a crescut producția cu 19%. Problemele
România este a șaptea cea mai mare producătorare europeană de cărbune, iar producţia sa a totalizat, în primele zece luni ale acestui an, 2,69 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 18,6% (421.800 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de cărbune de 3,02 milioane tep, în creştere cu 9,9% faţă de 2020, şi importuri de 370.000 tep, în scădere cu 12,1%. Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 2,935 milioane tep, în scădere cu 2,8%, şi importuri de 270.000 tep, în scădere cu 27%.
Pe de altă parte, insolvența celui mai mare producător de cărbune al României (CE Oltenia) a impus importul a 378.900 tep cărbune net, cu 40.200 tep (11,9%) mai mult faţă de cantitatea importată anul trecut în acelaşi interval.
Complexul Energetic Oltenia, care produce circa 20% din electricitatea produsă în România, așteaptă, încă, verdictul Comisiei Europene privind viabilitatea planului său de restructurare.
România ar putea renunța la cărbune la sfârșitul deceniului, spune directorul CE Oltenia.
CE Oltenia a intrat în insolvență încă dinainte de criza energetică din acest an, și de scumpirea accelerată a certificatelor de emisie.
În 2021, CE Oltenia a răspuns criticilor severe de anul trecut ale Comisiei Europene, declanșând proiecte de investiții în parcuri fotovoltaice și încheind contracte de furnizare de electricitate pe gtermen mediu.
Revenirea la cărbune arată decalajul dintre realitate și ”țintele ambițioase” ale angajamentelor politice
Producția de cărbune ar putea rămâne la nivelurile record din 2022 pânâ în 2024, având în vedere că două treimi din aceasta se realizează în China și India, potrivit IEA. Obiectivele climatice sunt cu atât mai greu de atins.
40 de țări și aproape 150 organizații din toată lumea s-au angajat să renunţe la cărbune la summitul ONU pe probeleme climatice de la Glasgow. SUA, China și Rusia – nu.
Totuși, în Uniunea Europerană revenirea importanței cărbunelui pentru producția de electricitate va avea „viață scurtă”, dar suficient de lungă pentru a deveni o piedică importantă în calea obiectivelor climatice, potrivit IEA.
IEA contează pe planurile de eliminare treptată a capacităților de energie electrică pe cărbune. În Germania, de exemplu, ar urma să fie dezafectate capacități de 15,7 GW până în 2024.
Capacitățile pe cărbune vor rămâne, însă, importante în Germania, pe măsură e se vor închide centralele nucleare.
În Uniunea Europeană în general, consumul de cărbune este de dorit să scadă de la 380 milioane de tone în 2021 la 274 milioane tone în 2024.
Cu toate acestea, datele „indică un decalaj tot mai mare între politicile, ambițiile și obiectivele (climatice) pe de o parte și realitățile sistemului energetic actual, pe de altă parte. Această deconectare are două clare implicații:
- obiectivele climatice sunt din ce în ce mai îndepărtate și
- securitatea energetică este în pericol deoarece, în timp ce investițiile în combustibili fosili se micșorează, finanțarea pentru energie și tehnologii curate nu se extinde destul de repede.
Acest lucru ar trebui să fie îngrijorător nu numai pentru factorii de decizie politică și industrie, dar toate părțile interesate”, conchide raportul IEA privind cărbunele.
Urmărește-ne pe Google News
