Deputatul USR Stelian Ion a reproșat marți guvernului că legile justiției au fost trimise la Parlament fără să fie însoțite de avizul Comisiei de la Veneția. El a cerut comisiei ”să dea dovadă de flexibilitate” și să accepte ”dezbateri mai aşezate”, ținând cont de termenul fixat pentru intrarea în vigoare a acestora: primul trimestru din 2023.
Membrii Comisiei speciale parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiţiei s-au reunit marţi în prima şedinţă, la care a participat și inițiatorul, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
Comisia este sesizată cu cele trei proiecte aprobate în Guvern, respectiv Statutul judecătorilor şi procurorilor și proiectele privind organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Comisia dezbate variante modificate ale textelor trimise spre consultare Comisiei Europene
Proiectele au fost trimise Comisiei Europene, spre consultare, în luna aprilie 2022, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Proiectele finale sunt însă diferite față de forma discutată cu partenerii europeni.
(Citește și: ”Asociații ale magistraților critică legile justiției – Proiecte total diferite de variantele asumate în fața Comisiei Europene, mențin modificările nocive”)
În iulie, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiaiva pentru Justiţie afirmă, într-un comunicat, că noile proiecte ale legilor justiţiei compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate.
Organizațiile au mai susținut că în continuare se încearcă, de către factorul politic, controlarea activităţii celor două parchete specializate.
Cătălin Predoiu: De adoptarea acestor legi depinde aderarea la Schengen
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat în debutul dezbaterilor pe legile justiţiei că aceste trei proiecte au fost începute în anul 2020, dar este un proces „rămas ulterior nefinalizat, un lucru neterminat, şi această împrejurare era inacceptabilă pentru un guvern funcţional”.
El a adăugat că aceste legi reprezintă un obiectiv în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), al PNRR şi de care depinde implicit şi aderarea României la Spaţiul Schengen.
În replică, Stelian Ion a spus: ”Să fie foarte clar pentru toată lumea, condiţiile pentru intrarea în Schengen le îndeplin demult şi eforturile diplomatice ale tuturor trebuie şi trebuiau să fie mai puternice în trecut astfel încât lucrul acesta să se fi împlinit. A lega legile justiţiei de intrarea în Schegen şi a grăbi acest proces legislativ sub acest pretext, cred că este profund greşit”.
Legile justiției – ce angajamente s-au asumat prin PNRR
Guvernul României s-a angajat la Bruxelles, prin PNRR, să modifice legile justiției și să consolideze cadrul instituțional anti-corupție.
Între promisiuni, legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară, punerea în acord a Codului penal și Codului de procedura penala cu deciziile Curții Constituționale și reglementările europene.
(Citește și: ”PNRR: nimic fără reforme. Lista”)
Prin capitolul ”Bună guvernanță”, Guvernul României a promis:
- Consolidarea capacității DNA în lupta împotriva corupției prin asigurarea resurselor umane necesare, precum și sprijin logistic și recuperarea bunurilor și a prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv prin extinderea mandatului instituțional al ANABI;
- Noile legi ale justiției (legile privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii) vor reprezenta elementul cheie al reformei. Acestea au în vedere consolidarea independenței magistraților, eficientizarea funcționării instituțiilor din sistemul judiciar, asigurarea unei formări profesionale inițiale și continue în acord cu nevoile sistemului judiciar, eficientizarea inspecției judiciare în acord cu recomandările din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și din Mecanismul ”Stat de Drept”, la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Toate acestea au termen 2023.
***
