România revine în proiectul laserului european, după ce Adunarea Generală a ELI-ERIC a acceptat-o cu statut de Observator Fondator (fără drept de vot) al Consorțiului Extreme Light Infrastructure. „Este o reușită istorică pentru diplomația și cercetarea românească”, se afirmă într-un comunicat al Ministerului Cercetării.
Decizia de primire a instituției de la Măgurele a fost agreată de toți membrii ELI ERIC, conform regulilor consorțiului.
România a fost exclusă în februarie 2021 din proiectul european al laserului de mare putere, după un conflict cu partenerii străini declanșat de Nicolae Zamfir, fost director general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei. Atunci,
Acesta este primul pas pentru a deveni pe viitor membru gazdă în procesul de integrare a Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cunoscut pentru „laserul de la Măgurele” în ELI ERIC.
„Aș caracteriza reușita de astăzi drept una mai mult decât notabilă pentru România din două motive.
Extern, am recâștigat în fața partenerilor europeni credibilitatea României de a coordona și implementa mari proiecte de cercetare; intern, am arătat că se poate: că se poate să ne coordonăm inter-instituțional și să acționăm coerent, conjugat și eficient.
Altfel, e o lecție dură din care se pot învăța multe, dar mai ales faptul că normalitatea nu este un dat și că ea trebuie apărată și protejată în orice moment și că credibilitatea se poate pierde foarte ușor, iar recuperarea ei este una foarte grea și anevoioasă”, declară profesorul universitar Sorin Costreie, reprezentantul special al Guvernului la ELI-DC și cel care a coordonat toate demersurile diplomatice de reintrare a României în marele proiect al laserului european.
Proiectul european și componenta de la Măgurele
Proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) s-a născut la inițiativa Comisiei Europene de a crea o infrastructură pan-europeană de cercetare de anvergură în domeniul laserilor de mare putere în țări din centrul și estul Europei, cu scopul de a echilibra distribuția de mari infrastructuri de cercetare la nivelul spațiului european de cercetare.
Pentru a asigura sustenabilitatea acestei infrastructuri de cercetare pe termen lung, s-a stabilit încă de la începutul proiectului ELI că cele trei componente ale sale se vor integra într-o structură de cercetare europeană unică de tip European Research Infrastructure Consortium (ERIC).
ELI-NP a participat în primă fază la formularea aplicației pentru realizarea ELI ERIC, dar ulterior întreruperii legăturilor cu ceilalți doi parteneri din proiect, în martie 2019, demersurile au continuat fără includerea României.
Avantajele participării la ELI-ERIC, explicate de Ministerul Cercetării
- Acces la informațiile și rezultatele obținute în cadrul cercetărilor la nivelul întregii infrastructuri pan-europene, atât pentru comunitatea științifică națională, cât și pentru societate, în sens larg, incluzând mediul educațional și mediul economic.
- Participarea la ELI ERIC va permite stabilirea de legături cu alte inițiative internaționale relevante, în vederea promovării cooperării internaționale în alte părți ale lumii, ca reprezentant al Europei în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.
„Repunem România pe harta mondială a laserilor de mare putere. (…) Șansa dezvoltării României este strâns legată de cooperarea științifică în domenii de înaltă tehnologie. România are minți de excepție, are o bună reputație și acum am reușit să reparăm o nedreptate istorică, revenind ca membru fondator, cu statut de observator, în consorțiul european pentru laseri de mare putere.
Votul unanim de reprimire a României spune totul despre această reușită, după ani de zile de eforturi diplomatice. Îi mulțumesc în mod special profesorului Sorin Costreie pentru contribuția deosebită la acest succes”, a declarat Sebastian Burduja, citat în comunicatul transmis de Ministerul Cercetării.
Motivele pentru care România a pierdut nu numai statutul de membru fondator, ci și pe cel de observator
Decizia de a elimina România din proiect a fost luată încă din 2020, după consultarea Comitetului consultativ științific și tehnic internațional (ISTAC) al proiectului ELI, organism compus din personalități ale domeniului. Acest organism a ajuns la concluzia că amânarea calendarului proiectului european ar afecta misiunea științifică a acestei facilități unice la nivel mondial, astfel încât ELI ERIC nu mai poate aștepta intrarea în calendar a României.
Problemele apărute între fosta conducere a Laserului de la Măgurele și partenerii europeni au atins apogeul în 2018, când Institutul „Horia Hulubei” a reziliat contractul pentru sursa de raze gamma, după ce consorțiul care a livrat echipamentele în valoare de aproape 66 de milioane de euro a cerut modificarea clădirii ce urma să găzduiască instalația.
Consorțiul EuroGammaS, format din opt state europene, s-a oferit chiar să plătească aceste costuri ale intervenției, pentru a fi respectate standardele tehnice și de protecție.
Contractul a fost ulterior acordat, tot în urma unei licitații, companiei americane Lyncean Technologies, iar EuroGammaS a contestat în instanță acțiunea.
Litigiul a scos ELI-NP din grafic și a generat neîncrederea membrilor consorțiului european, care au insistat ca România să fie exclusă din proiect.
„Managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea cu bună-credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”, menționa în 2020 ELI-DC, în documentul ce anunța excluderea României și demararea fazei a doua a proiectului ELI ERIC doar cu Ungaria și Cehia.
După demiterea fostului director general de la Măgurele Nicolae Zamfir, considerat de angajați din institut, precum și de partenerii străini, ca principal responsabil pentru tensiunile apărute în relația cu institutele colaboratoare, România a încercat să recupereze la capitolul imagine și întârziere de pornire a echipamentelor.
(Citiți și: „DOCUMENT / România a pierdut locul de membru fondator al Laserului European; pentru a deveni simplu membru este nevoie de integritate științifică și management transparent la Institutul Măgurele”)
****
