Faza a 2-a a Laserului european demarează oficial fără Măgurele. Cum s-a ajuns aici și ”Planul B” descris de reprezentantul special al României la ELI-DC - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

Faza a 2-a a Laserului european demarează oficial fără Măgurele. Cum s-a ajuns aici și ”Planul B” descris de reprezentantul special al României la ELI-DC

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 mai, 2021

România, deținătoarea unuia dintre cei trei piloni principali (ELI-NP, de la Măgurele) ai Laserului European, a pierdut și statutul de Observator Fondator al celei de-a doua etape a proiectului, ELI ERIC.

Comisia Europeană a decis marți lansarea Consorțiului european pentru această infrastructură de cercetare (ERIC) doar cu Republica Cehă și Ungaria, așa cum au cerut aceste state ce au dezvoltat celelalte două componente ale proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI), cel mai important din lume în domeniul laserului.


Pentru a reveni la masa deciziei, însă, va fi nevoie de încredere și de negocieri care să ducă acolo unde țintesc autoritățile române, la statutul de membru fondator.

Important este, a explicat profesorul Sorin Costreie, ca România să fie în ELI ERIC în anul 2023.

*

„Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri”, a reacționat miercuri, după decizia Comisiei, ministrul Cercetării, Ciprian Teleman (foto).


Prezentăm integral mesajul postat de acesta pe Facebook:

Prin decizia luată în februarie 2021 în Comitetul ELI ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium), România nu a fost inclusă în consorțiu cu statut de membru fondator observator, în ciuda eforturilor diplomatice făcute anterior acestei reuniuni.

Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri.

Până în 2023, conform planificării, va continua implementarea componentelor care alcătuiesc infrastructura pentru ca ea să poată fi folosită pentru proiecte importante de cercetare și dezvoltare. Drumul către succesul acestui proiect este în acest moment coordonat de o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului României, MAE, MCID și IFIN HH. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume.

Menținem deschis dialogul dintre România si ELI ERIC prin proiectul Impulse, platformă prin care echipele de proiect rămân în contact cu ceilalți actori implicați, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ.

ELI ERIC va beneficia în continuare de suportul României ori de câte ori va fi solicitat.

Profesorul universitar Sorin Costreie (foto), reprezentantul special al Guvernului la ELI-DC, a declarat pentru CursDeGuvernare.rostatutul de observator fondator va fi obținut până la sfârșitul acestui an.

România este deja parte a proiectului european IMPULS, finanțat de Comisia Europeană și al cărui scop este de coordonare administrativă și financiară, și mai ales știiținfică, a celor trei infrstructuri ale Laserului european (ELI-Beamlines, din Dolní Břežany, Cehia, ELI-ALPS, din Szeged, Hungary, și ELI-NP, de la Măgurele). „În mod normal, vom fi acolo, până la urmă”, a declarat Sorin Costreie.

„Birocrația românească și alegerile din iarnă, după greșelile de management anterioare, au dus la acest eșec. Ia timp și este nevoie de încredere, pentru că am pierdut încrederea lor” (a partenerilor europeni – n.red.), a declarat Sorin Costreie.

Rămâne de văzut când se va întâmpla acest lucru și ce statut va obține România în ELI ERIC, structură în care urma să fie, conform planurilor inițiale, membru fondator.

Fiecare dintre cele trei țări a beneficiat de aproximativ 300 de milioane de euro, fonduri europene virate pe parcursul a șase ani, pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare implicate de acest amplu program. ELI-NP este cel mai mare proiect de cercetare dezvoltat în România.

Membrii ELI ERIC și statutul lor:

  • Cehia, Ungaria, Italia și Lituania sunt membri fondatori
  • Germania și Bulgaria sunt observatori, cu scopul de a se alătura pe deplin la o dată ulterioară

Decizia luată marți „înseamnă că toate laboratoarele pot funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație”, a declarat Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium (ELI-DC), citat într-un comunicat al consorțiului.

Motivele pentru care România a pierdut nu numai statutul de membru fondator, ci și pe cel de observator

Decizia de a elimina România din proiect a fost luată încă de anul trecut, după consultarea Comitetului consultativ științific și tehnic internațional (ISTAC) al proiectului ELI, organism compus din personalități ale domeniului. Acest organism a ajuns la concluzia că amânarea calendarului proiectului european ar afecta misiunea științifică a acestei facilități unice la nivel mondial, astfel încât ELI ERIC nu mai poate aștepta intrarea în calendar a României.

Problemele apărute între fosta conducere a Laserului de la Măgurele și partenerii europeni au atins apogeul în 2018, când Institutul „Horia Hulubei” a reziliat contractul pentru sursa de raze gamma, după ce consorțiul care a livrat echipamentele în valoare de aproape 66 de milioane de euro a cerut modificarea clădirii ce urma să găzduiască instalația.

Consorțiul EuroGammaS, format din opt state europene, s-a oferit chiar să plătească aceste costuri ale intervenției, pentru a fi
respectate standardele tehnice și de protecție.

Contractul a fost ulterior acordat, tot în urma unei licitații, companiei americane Lyncean Technologies, iar EuroGammaS a contestat în instanță acțiunea.

Litigiul a scos ELI-NP din grafic și a generat neîncrederea membrilor consorțiului european, care au instistat ca România să fie exclusă din proiect.

„Managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea cu bună-credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”, menționa anul trecut ELI-DC, în documentul ce anunța excluderea României și demararea fazei a doua a proiectului ELI ERIC doar cu Ungaria și Cehia.

După demiterea fostului director general de la Măgurele Nicolae Zamfir, considerat de angajați din institut, precum și de parteneri străini, ca principal responsabil pentru tensiunile apărute în relația cu institutele colaboratoare, România a încercat să recupereze la capitolul imagine și întârziere de pornire a echipamentelor, dar a fost și un an electoral, cu numeroase schimbări ale celor care se ocupă de cercetare.

Decizia de primire a instituției de la Măgurele în faza a doua a proiectului trebuie agreată de toți membrii ELI ERIC, conform regulilor consorțiului.

(Citiți și: „DOCUMENT / România a pierdut locul de membru fondator al Laserului European; pentru a deveni simplu membru este nevoie de integritate științifică și management transparent la Institutul Măgurele”)

Urmează doi ani în care România trebuie să convingă să fie acceptată

O soluție pentru rezolvarea numeroaselor probleme a fost creionată deja de autorități și ar putea duce la recâștigarea încrederii în partenerii români.

În acest moment, partea română a decis ca mare parte din echipamentele livrate inițial de consorțiul EuroGammaS să fie folosite pentru o componentă suplimentară a infrastructurii de la Măgurele, un accelerator de particule, care va îmbunătăți experimentul.

La final, ELI-NP, ar dispune, astfel, de:

  • cel mai puternic laser din lume, de 10 petawaţi
  • sistemul “Gamma”, sursa de fotoni gamma pentru aplicațiile de fizică nucleară și ansamblurile experimentale dedicate experimentelor specifice
  • accelerator de particule

Pentru a reveni la masa deciziei, însă, va fi nevoie de încredere și de negocieri care să ducă acolo unde țintesc autoritățile române, la statutul de membru fondator.

Important este, a explicat profesorul Sorin Costreie, ca România să fie în ELI ERIC în anul 2023. Atunci se încheie finanțarea și trebuie să funcționeze proiectele de cercetare, „trebuie să atragem fondurile și să fim parte a unor rețele internaționale de cooperare”, a explicat profesorul Sorin Costreie.

Până atunci, mentenanța infrastructurii, în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro anual, va fi plătită de la bugetul național.

 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr