DOCUMENT / România a pierdut locul de membru fondator al Laserului European; pentru a deveni simplu membru este nevoie de integritate științifică și management transparent la Institutul Măgurele

Consorțiul constituit pentru proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure, ELI-DC, a decis în mai ca etapa a doua a acestui proiect, ELI – ERIC, să fie demarată doar cu două dintre componentele inițiale ale infrastructurii, din Ungaria și Cehia: ELI -ALPS și ELI Beamlines.

România, cu instalația de la Măgurele (ELI-NP) pierde astfel statutul de membru fondator.

Un document al ELI-DC arată că pentru a intra ca simplu membru în consorțiul ELI-ERIC, partea română va trebui să ofere garanții privind respectarea criteriilor de integritate științifică impuse la nivel european și, pe de altă parte, că managementul Laserului de la Măgurele cooperează cu bună credință și  „are capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”.

În documentul ce exprimă poziția ELI-DC față de eliminarea României din ERIC, se menționează că nu se mai putea aștepta ca ELI-NP să-și rezolve problemele, întrucât aceasta ar fi întârziat demararea fazei a doua a proiectului laserului paneuropean, ceea ce ar fi avut un impact asupra misiunii științifice.

Documentul consorțiului conține mai multe referiri acuzatoare la adresa managementului ELI-NP.

Institutul Horia Hulubei de la Măgurele, condus de fizicianul Nicolae Zamfir, a postat în luna mai pe site-ul instituției o poziție în care acuză consorțiul european ELI (ELI-DC) de acțiuni nejustificate legal și etic:

O astfel de acțiune este nedreaptă, netransparentă și nu reflectă scopul și spiritul ELI-DC și al colaborării între cele trei state pentru a implementa împreună proiectul ELI.

Aplicarea pentru Faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal, cât și etic și afectează puternic interesele României, dacă luăm în considerare cel puțin pactul politic din decembrie 2018, aplicarea Fazei 1, când ELI-NP a fost unul dintre membrii fondatori, împreună cu ceilalți doi piloni ELI, deciziile Comisiei Europene necesitând ca toate cele trei state să fie parte din ELI-ERIC și investiția uriașă a României în proiectul ELI și angajamentul exprimat deja de la început pentru a fi parte din ELI-ERIC.

(Citiți și: „Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației”)

Poziția oficială a ELI-DC:

Poziția privind includerea ELI-NP în ELI ERIC în acord cu membrii fondatori ai ELI ERIC

ELI-DC a fost mandatat, prin apartenența sa la organizațiile de cercetare, să organizeze înființarea unui consorțiu internațional, responsabil cu viitoarele operațiuni ale Facilitatilor ELI, într-un Consorțiu European pentru o Infrastructură de Cercetare (ERIC). Membrii ELI-DC își informează guvernele naționale cu privire la calitatea de membru in ELI ERIC.

Înființarea ELI ERIC este decisă la nivelul guvernelor naționale, si nu de catre organizațiile de cercetare. Acest lucru este in concordanta cu cadrul juridic comunitar aplicabil unui Consorțiu pentru o Infrastructură Europeană de Cercetare (Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009). Acordul privind condițiile de instituire și sprijinire durabilă a ELI ERIC a fost incheiat între guvernele naționale, nu intre membrii ELI-DC.

Finanțarea proiectele de construcție ale Facilitatilor ELI este strict monitorizată de autoritățile de management naționale împreună cu Comisia Europeană (DG-REGIO). Proiectele trebuie să respecte termenele și specificațiile. Orice incălcare a calendarului privind construcția și specificațiile tehnice poate schimba semnificativ impactul științific general al ELI ERIC.

In octombrie 2018, a aparut o dispută privind instalarea componentelor tehnice la ELI-NP, între membrii ELI-DC, extinzându-se ulterior la nivel internațional. Acest lucru a determinat o intervenție din partea a doi comisari europeni, cu scopul bine definit de a găsi o soluție pentru a preîntampina un proces legal. Întalnirea directa între reprezentanții ministeriali în domeniu din Republica Cehă, precum și din Franța și Italia, cu omologul lor din România s-a axat pe înțelegerea modului de prevenire a întârzierilor și continuitatea înființării ELI ERIC.

În acord cu CE, reprezentanții guvernelor franceze, italiene și române au stabilit un proces de mediere, cu scopul de a rezolva disputa dintre IFIN-HH și Consorțiul Eurogammas, pentru a menține un fundament al încrederii și cooperării, dar acest proces a fost ignorat de România. Cu excepția cazului în care disputa legală este rezolvată într-un mod constructiv și colaborativ, aceasta va continua să împiedice serios colaborarea practică cu IFIN-HH și ELI-NP. 

În martie 2019, Adunarea Generală ELI-DC (AG), preocupată de faptul că disputa ar putea dauna acordului privind înființarea ELI ERIC, a decis să continue discuțiile directe între reprezentanții ministeriali cu privire la înființarea ELI ERIC, cu două facilități inițiale (ELI -ALPS și ELI Beamlines). În același timp, această decizie a lăsat deschisă posibilitatea includerii ulterioare a României și ELI-NP în ELI ERIC. În particular, decizia ELI-DC AG ELI-DC prevede:

• Cele trei facilitati ELI au fost construite independent iar problemele legate de una dintre ele nu ar trebui să împiedice înființarea și integrarea celorlalte facilități ELI;
• România este invitată să propună modul în care instalația ELI-NP poate fi integrată sau afiliată cu ELI ERIC;
• Viziunea proiectului Pan-European Extreme Light Infrastructure Project, facilitate unică la nivel mondial, este asigurată în mod corect prin înființarea rapidă a unei organizații unice, promovând o cultură a excelenței științifice, colaborării și transparenței;
• [AG] solicită să fie prezentat un plan complet și realist pentru realizarea ELI-NP.

De asemenea, decizia solicită Comitetului consultativ științific și tehnic internațional (ISTAC) al ELI-DC să analizeze potențialul impact științific cauzat de întârzierea sau neimplementarea ELI-NP. Acest lucru a fost realizat în noiembrie 2019. ELI-DC ISTAC a concluzionat că:

• Întârzierea implementării facilitatii ELI-NP va avea cu siguranță un impact asupra misiunii științifice generale. Scenariul actual împiedică continuarea unei dezvoltări, în paralel și în același timp a celor trei facilități;
• Planul de a începe înființarea facilității ELI ERIC, ELI Beamlines și ELI-ALPS, apare pentru moment, ca unica modalitate viabilă de a merge mai departe;
• Demararea imediată a procedurii de organizare ELI ERIC în jurul instalațiilor ELI Beamlines și ELI-ALPS, stimulând, astfel, atât procesul de integrare comună, cât și misiunea de operare comună;
• Între timp, deși ELI-NP nu face parte din ELI ERIC de la început, încercările de a menține ELI-NP afiliate științific sau conectat de ELI ERIC sunt puternic încurajate de ELI-DC ISTAC;
• Proiectul UE Orizont 2020 IMPULSE, care urmărește să sprijine și să înlesnească tranziția cu succes a Facilităților ELI spre activități concrete  într-o organizație integrată, ar trebui să fie considerat o modalitate viabilă pentru a stabili conexiuni între diferitele facilități.

Managementul ELI-DC împreună cu Compania nonprofit ELI-HU (ELI-ALPS) și Institutul de Fizică al Academiei Cehe de Științe (ELI Beamlines) au primit sarcina de a coordona înființarea.

În acest context, cererea de înființare a ELI ERIC a fost adresată Comisiei Europene in data de 14 mai 2020, incluzând Republica Cehă, Ungaria, Italia, Lituania,  si Regatul Unit în calitate de Fondator Observator. Germania, de asemenea, și-a exprimat interesul de a deveni Fondator Observator, dar poziția acesteia nu este confirmată incă. Fondatorii iși doresc cu tărie ca toate țările reprezentate de membrii ELI-DC să se alăture în cele din urmă ELI ERIC.

În particular, ELI-NP reprezintă un pilon științific important, conceput și construit cu scopul de a studia domeniul fotonicii de energie mare împreună cu cel al fizicii nucleare. Este esențială menținerea viziunii privind integritatea științifică. Următoarele considerente sunt importante pentru ca România, in calitate de membru, și ELI-NP, ca facilitate strategică, să participe pe deplin la ELI ERIC:

1. Conducerea și calitatea de membru la ELI ERIC trebuie să provină de la Guvernul României – Conducerea ELI-NP / IFIN-HH nu poate fi membrul ELI ERIC. Acest lucru se aplică și celorlalte facilități ELI;

2. Sincronizarea nu este o problemă: Pentru a fi membru al ELI ERIC, Guvernul României trebuie să se asigure că, din punct de vedere politic, tehnic, financiar și managerial, există disponibilitatea de a participa la ELI ERIC. Acest lucru trebuie demonstrat și agreat de toți membrii ELI ERIC;

3. In perspectivă, există posibilitatea ca România să aibă calitatea de Observator, permitându-i astfel consultarea cu ELI ERIC în vederea alăturării ca Membru;

4. Facilitatea ELI-NP s-ar putea afilia îndeaproape ca Partener Strategic, cu mențiunea de a respecta Politicile Statutare ale ELI ERIC, inclusiv Politica de Evaluare Științifică și Politica de Acces a Utilizatorilor;

5. Sustenabilitatea financiară a facilitații ELI-NP trebuie să fie demonstrată, în mod clar, de către Guvernul României; OPEX-ul trebuie să fie pe deplin transparent – similar in cazurile ELI Host și Facilitățile ELI;

6. Pentru a atinge condițiile de mai sus, managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea cu bună credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil, un mod compatibil cu Statutele ELI ERIC și cu alte facilități internaționale.

(Traducere a Federației Sindicale Hermes, Învățământ Superior și Cercetare)