Statul dator lui însuși: Marile companii de stat – pierderi și restanțe la buget de 1 mld. euro

Marile companii de stat deținute de autoritățile publice centrale au înregistrat restanțe de peste 2,71 miliarde de lei la bugetul consolidat de stat și, în plus, pierderi de peste 2,75 miliarde de lei, la sfârșitul anului 2021, potrivit unui raport prezentat miercuri Guvernului.

Restanțele totale ale celor 227 de „întreprinderi active” ale autorităților centrale (ÎPC) ale  statului se ridică la mai mult de 7,53 de miliarde de lei, din care 4,82 de miliarde de lei sunt către alți creditori decât statul.

Cei mai mari 10 datornici la bugetul de stat concentrează aproape 82% din acest tip de restanțe, și peste 95% din restanțele față de alți creditori. Plățile restante s-au diminuat cu numai 80,6 milioane de lei (1,05%) față de 2020.

Alte 22 de companii de stat, inactive, adaugă restanțe de peste 4,1 miliarde de lei. Astfel se ajunge la un total de peste 11,6 miliarde de lei – restanțe ÎPC.

La restanțele companiilor deținute de autoritățile centrale ale statului se adaugă și restanțele de aproape 2,18 miliarde de lei, ale celor 1.236 întreprinderi deținute de autoritățile locale.

Marii restanțieri ai statului sunt în domenii strategice

Primele zece întreprinderi publice centrale (ÎPC) care înregistrează plăți restante la finalul anului 2021 activează cu precădere în domeniile:

• fabricarea armamentului și muniției,
• transporturi de marfă pe calea ferată,
• comerț cu ridicata al produselor farmaceutice,
• transporturi aeriene de pasageri,
• transporturi interurbane de călători pe calea ferată,
• extracția minereurilor de uraniu și toriu,
• transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători – spune raportul citat.

Dintre cauzele pe care raportul le identifică pentru cele mai mari restanțe ale companiilor de stat se remarcă:

• La „CFR – Marfă” S.A. – returnarea sumei de 570 milioane de euro plus penalități, conform deciziei Comisiei Europene de returnare a ajutorului de stat de care a beneficiat societatea în anul 2013, considerat în anul 2020 nelegal;
• La Unifarm SA – incapacitatea de rambursare a creditului de 1,15 mld. lei (scadent la 25.09.2020) acordat din fonduri publice (pe baza OUG 29/2020), pentru achiziționarea de urgență a unor stocuri de materiale de protecție și dispozitive medicale, în contextul crizei induse de pandemia COVID 19.
• La Uzina Mecanică Orăștie S.A. – sunt generate de obligații ale unui credit extern, garantat de stat preluat la fondul de risc si accesorii; sume privind TVA pentru alocații bugetare din anii precedenți aferent unui obiectiv de investiții nepus în funcțiune și nesistat;

Guvernul uită să plătească subvențiile la transportul călătorilor

• La “CFR – Călători” S.A. – înregistrarea de plăți restante este o consecință directă a situației pandemice care a afectat încasările, „diminuate drastic” ca urmare a valurilor repetate de COVID 19 care au impus restricții.  
  • Raportul menționează și nealocarea din bugetul MTI/ARF a compensației pentru susținerea transportului feroviar public de călători, la nivelul necesarului;
• La Compania Națională a Uraniului SA – ajutorul de stat ce trebuie returnat și lipsa contractelor ferme cu cel mai important client, Nuclearelectrica;
• La Metrorex SA- neîncasarea subvenției pentru transportul de călători cu metroul, subcompensarea serviciului public de transport cu metroul, rezultată din rapoartele anuale de constatări factuale, întocmite de experți tehnici independenți, în conformitate cu prevederile contractelor de servicii publice, scăderea încasărilor din vânzarea titlurilor de călătorie generată pandemia de COVID 19;
• La SUzina Mecanică Sadu S.A. filială a „Romarm S.A.” – dotările tehnologice cu randament scăzut, depășite fizic și moral, încărcarea fluctuantă a fluxului de fabricație, scăderea producției și creșterea cheltuielilor, creșterea prețurilor la utilități, materii prime și manoperă, instabilitatea cursului valutar;
• La Metrom S.A. filială a „Romarm S.A.” – volumul redus de comenzi pentru realizarea de produse militare și civile; decapitalizarea prin înregistrarea de pierderi din exploatare, ca urmare a unei producții mult sub pragul de rentabilitate;
• La Uzina Mecanică Plopeni SA – lipsa de contracte și comenzi cu MApN, prețurile produselor militare contractate nu acoperă valoarea cheltuielilor, accesoriile aferente datoriilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale;

Cresc profiturile și dividendele date statului

Cele 40 de companii de stat deținute de autoritățile centrale (ÎPC) care au dat și dividende statului a fost de peste 7,95 miliarde de lei în anul 2021, în creștere cu peste 45% față de anul 2020.

Și dividendele și vărsămintele repartizate bugetului de stat de către ÎPC au crescut cu peste 76% până la 4,65 miliarde de lei.

Hidroelectrica are de departe cea mai mare contribuție, cu un profit net de peste 3 miliarde de lei, și cu dividende de peste 2,6 miliarde de lei.

În schimb, Complexul Energetic Oltenia are o contribuție de 59% din pierderile de peste 2,75 miliarde de lei ale celor mai mari companii de stat perdante.

Alte 129 ÎPC au înregistrat profit la finele anului 2021, dar „nu au repartizat dividende/vărsăminte, întrucât, în majoritatea cazurilor, profitul net obținut a fost utilizat pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți”.

***