Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins vineri intervenţia Rusiei în relaţiile dintre Alianţă şi Ucraina, refuzând să excludă o posibilă aderare a Kievului, aşa cum dorește Moscova. Ministerul rus de Externe a cerut o denunțare „formală” a deciziei de la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti, care a stabilit că „Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO”.
„Relaţia NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi, şi de nimeni altcineva. Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri (…) pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări”, a declarat vineri seara Jens Stoltenberg după o întrevedere cu noul cancelar german Olaf Scholz, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Moscova a cerut vineri NATO să revoce angajamentul formulat în anul 2008 către Ucraina şi Georgia, conform căruia aceste două ţări vor putea deveni membre ale Alianţei. De asemenea, NATO i s-a cerut să promită Rusiei că nu va desfăşura în ţările din apropierea sa arme care pot ameninţa securitatea acesteia.
Aceste cereri au fost enunţate de Ministerul de Externe rus în cea mai completă declaraţie a sa până în prezent asupra garanţiilor de securitate pe care preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să le obţină din partea Washingtonului şi a aliaţilor acestuia.
Solicitarea apare după discuția Biden – Putin, în contextul tensiunilor generate de comasarea unor importante forţe militare ruse în apropierea graniţei cu Ucraina. Manevrele miltare ale Rusiei au provocat temeri privind o posibilă pregătire a unei ofensive militare, deşi Rusia neagă astfel de intenţii.
Ce așteaptă Rusia de la NATO
„În interesul fundamental al securităţii europene, este necesară o dezavuare formală a deciziei de la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti că ‘Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO’”, se arată în declaraţia MAE rus.
Conform acesteia, Moscova propune şi o serie de paşi pentru diminuarea tensiunilor, inclusiv încetarea exerciţiilor militare în apropierea frontierelor ruse şi convenirea unei distanţe sigure între navele şi avioanele militare ale Rusiei şi NATO, mai alea în Marea Neagră şi în Marea Baltică.
Rusia cere de asemenea reluarea dialogului periodic cu SUA şi NATO asupra apărării şi îndeamnă Washingtonul să accepte un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază intermediară în Europa.
„Este necesar, înainte de a fi prea târziu, să se evite o nouă criză a rachetelor în Europa. Apariţia rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune în aceste teritorii este inacceptabilă pentru Rusia”, a semnalat vineri la o conferinţă de presă vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Ria Novosti, citată de EFE. El lansase şi joi un avertisment similar, evocând o posibilă repetare în Europa a crizei rachetelor din Cuba, din 1962.
Potrivit agenţiei TASS, Riabkov a acuzat vineri NATO şi de încălcarea Convenţiei de la Montreux, care limitează accesul în Marea Neagră al navelor militare ce nu aparţin ţărilor riverane.
Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Joe Biden, au vorbit marţi prin videoconferinţă timp de două ore, dar fără rezultate concrete vizând deescaladatea tensiunilor de la granițele Ucrainei.
Liderul de la Kremlin a transmis omologului său american că doreşte „garanţii juridice” care să nu permită aderarea Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică.
