vineri

29 martie, 2024

2 octombrie, 2022

Soldul investiţiilor străine direct (ISD) a urcat la 100,28 miliarde de euro la finele anului trecut, fiind cu peste 10% mai mare decât în anul anterior, în condițiile în care fluxul net din 2021 a fost de 8,94 miliarde de euro, o valoare de aproape trei ori mai mare față de cel înregistrat în anul precedent, și cea mai mare din ultimul deceniu, reiese dintr-un raport publicat vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Fluxul net înregistrat anul trecut reprezintă, de altfel, a doua cea mai mare valoare a investițiilor străine directe înregistrate în România, după cea din 2008, când fluxul net a fost de 9,21 miliarde de euro.

„Deși starea de alertă impusă de autorități ca urmare a persistenței pandemiei de Coronavirus a continuat pe parcursul întregului an, investitorii străini s-au adaptat noilor condiții economice, deblocând proiectele de investiții suspendate la începutul anului 2020, ca răspuns la blocajul economic apărut în urma carantinei impuse de autorități, și inițiind proiecte noi”, se arată în raport.


Aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile investiție străină directă din România a fost de 6,75 miliarde de euro în 2017. 

Aportul la capitalurile proprii este format din participațiile la capitalul întreprinderilor ISD, în valoare de 2,16 miliarde de euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă de 4,58 miliarde de euro.

Evoluție ascendentă a profitului reinvestit

Profitul reinvestit a fost determinat prin deducerea din profitul după impozitare aferent anului 2021, care revine investitorilor străini direcți din întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 11 miliarde euro, a dividendelor aferente acestora în anul 2021, în valoare de 3,72 miliarde euro, precum și a pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD în 2021 ( 2,7 miliarde euro), care au fost atribuibile investitorilor străini direcți.

Profitul reinvestit a avut o evoluție ascendentă în ultimii 10 ani, de la valori negative înregistrate în primii trei ani, indicatorul înregistrând valori pozitive începând cu 2015 (+510 milioane euro), ajungând la 4,58 miliarde euro în anul 2021, în creștere cu 52% față de 2020.


Datele relevă, pe de o parte, faptul că întreprinderile ISD și-au consolidat activitatea, înregistrând an de an profituri consistente, iar pe de altă parte, că acționarii investesc în continuare în dezvoltarea acestor societăți, având încredere în economia României, percepută ca un mediu propice pentru afaceri”, se menționează în raportul BNR.

Aportul la capitalurile proprii a avut valoarea cea mai mică dintre cele trei componente principale ale fluxului net de ISD. Evoluția descendentă este strâns corelată cu dinamica profitului reinvestit.

Astfel, pe măsură ce profitul reinvestit în întreprinderile ISD a crescut, valoarea aportului la capital a scăzut, întrucât nevoia de finanțare a investițiilor străine a fost satisfăcută, în principal din profitul nedistribuit către acționari sub forma dividendelor.

Totodată, scăderea aportului la capital este și consecința faptului că, în ultimii 10 ani, pierderile înregistrate de societățile ISD sunt în scădere continuă, nemaifiind necesară acoperirea lor prin aport de capital nou, dar și rezultatul unui volum scăzut al investițiilor greenfield realizate de investitorii care intră pentru prima dată pe piața din România.

În ce domenii s-au realizat investiții

Fluxul net de ISD în anul 2021 a fost direcționat preponderent spre domeniile:

  • intermedieri financiare și asigurări (3.065 milioane euro),
  • industrie (2.572 milioane euro)
  • comerț (1.732 milioane euro);

În cadrul industriei, majoritatea investițiilor străine s-au realizat în industria prelucrătoare (2.531 milioane euro), principalele activități beneficiare de investiții străine directe fiind sectoarele metalurgie (584 milioane euro), prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (520 milioane euro), mijloace de transport (450 milioane euro) și fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (332 milioane euro).

Analiza fluxului net de ISD pe domenii de activitate evidențiază următoarele:

  • cel mai mare aport la capitalurile proprii s-a înregistrat în ramura intermedierifinanciare și asigurări (1.034 milioane euro), urmată de ramurile construcții și tranzacții imobiliare (419 milioane euro) și industrie (239 milioane euro);
  • profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în sectorul comerț (1.411 milioane euro), urmat de industria prelucrătoare (1 319 milioane euro) și intermedieri financiare și asigurări (1.201 milioane euro, în principal ca urmare a instituirii restricțiilor privind distribuția de dividende impuse de autoritatea de supraveghere a instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, pentru ca acestea să poată dispune de resursele de capital necesare gestionării impactului pandemiei asupra economiei);
  • în ceea ce privește instrumentele de natura datoriei, principalele domenii de activitate care au atras investiții străine sub forma împrumuturilor au fost industria prelucrătoare (1.088 milioane euro), intermedieri financiare și asigurări (830 milioane euro) și tehnologia informației și comunicații (296 milioane euro).

(Citiți și: Dependența de munca în străinătate: remiterile românilor – peste ISD în anul pandemiei)

Creșterea exponențială a fluxului net de ISD în anul 2021, comparativ cu anul precedent, a influențat pozitiv și evoluția indicatorilor care exprimă ponderea fluxului net de ISD în PIB, respectiv în totalul populației rezidente.

Acești indicatori permit realizarea de comparații la nivel internațional privind globalizarea economiei rezidente prin intermediul ISD.

 Astfel, raportul flux net de ISD/PIB a înregistrat valoarea de 3,7%, comparativ cu 1,4% în anul 2020, raportat la totalul populației rezidente, fluxul net de ISD a înregistrat valoarea de 470 euro/locuitor, de trei ori mai mare față de anul 2020.

Capitalurile proprii – 70% din totalul investițiile străine directe

Din soldul total al ISD la 31 decembrie 2021, puțin peste 70% este reprezentant de capitaluri proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) în valoare de 70,257 miliarde euro, .

Instrumentele de natura datoriei se cifrau la 31 decembrie la valoarea de 30,03 miliarde euro. Detalierea acestei poziții relevă faptul că datoriile brute ale societăților ISD față de investitorii direcți și societățile din grupul din care fac parte sunt în valoare de 40,89 miliarde euro, în timp ce creanțele societăților ISD asupra acestora reprezintă 10,86 miliarde euro.

În raport cu anul anterior, capitalurile proprii au înregistrat o creștere de 9,9%, în timp ce instrumentele de natura datoriei au crescut cu 12%.

Raportat la totalul populației rezidente, soldul ISD a înregistrat valoarea de 5.268 euro/ locuitor, în creștere cu 537 euro față de anul 2020 (+11,3%).

Din punct de vedere al orientării pe activități economice, 38,9% din soldul total al ISD este localizat în industrie, cu precădere în industria prelucrătoare (30%).

Alte activități economice care au atras investiții străine directe semnificative sunt construcții și tranzacții imobiliare (reprezentând 17,4% din soldul total ISD), comerț (17,2%) și intermedieri financiare și asigurări (13,5%).

București și Ilfov au atras cele mai multe investiții străine directe

Aproape două treimi din totalul ISD au fost atrase de regiunea București- Ilfov, cu 62,5% din totalul, locul secund fiind ocupat de regiunea Centru, cu 8,7 miliarde euro. Podiumul este întregit de regiunea Vest cu 7,5% din total ISD.

Repartiția pe județe a investițiilor străine directe în întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați și în întreprinderile atipice relevă faptul că Municipiul București a atras, până la sfârșitul anului 2021, un volum de 54,3 miliard euro, reprezentând 56,1% din totalul soldului ISD în aceste categorii de întreprinderi.

Bucureștiul este urmat de județele Ilfov (6,6 miliarde euro) și Timiș (4,78 miliarde euro).

Investiții semnificative au mai atras județele Prahova, 3.029 milioane euro, Brașov, 2.621 milioane euro, și Cluj, 2.326 milioane euro.

Țările de jos, Germania și Austria dețin aproape jumătate din ISD

Primele țări clasate în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2021 în întreprinderile din România sunt:

  • Țările de Jos (22,1 la sută din soldul total ISD),
  • Germania (12,5 la sută),
  • Austria (12,2 la sută),
  • Italia (7,5 la sută),
  • Franța (6,5 la sută)
  • Cipru (6,3 la sută).

Comparativ cu anul 2020, primele șase țări își mențin poziția în ierarhie în funcție de volumul soldului ISD deținut.

Dintre acestea, Italia a înregistrat o scădere cu 1,6% a soldului ISD, în timp ce celelalte cinci țări au înregistrat creșteri între 10,9% (Țările de Jos) și 16,4% (Cipru).

Analiza datelor relevă gradul mare de concentrare a investițiilor. Astfel, primele cinci țări contribuie cu peste 60 la sută la totalul soldului ISD, iar grupul primelor 10 țări cumulează 83%.

Potrivit acestui principiu (Immediate Country Basis), țara de proveniență a investiției este considerată țara investitorului care deține în mod direct participațiile la capitalul social al întreprinderii rezidente.

În ceea ce privește repartizarea pe țări de origine a soldului ISD în funcție de țara investitorului final (Țara investitorului final reprezintă țara de rezidență a entității aflate în vârful lanțului de proprietate din cadrul unui grup de societăți, care nu este controlată de nicio altă entitate – n.r.ed.), Germania continuă să dețină, direct sau prin intermediul unor filiale din țări intermediare, prima poziție în rândul țărilor care au investit în România, cu un sold total de 14,91 miliarde euro, adică 14,9% din total.

Ea este urmată de Austria (10,7%), Franța (9,7%), Italia (7,9%), SUA (7,8%) și Țările de Jos (3,8%).

În ceea ce privește soldul total al ISD la sfârșitul anului 2021, analiza datelor a vizat detalierea în două categorii: greenfield, respectiv fuziuni și achiziții; întreprinderile înființate prin investiții greenfield au înregistrat 64,5% din totalul soldului ISD, reprezentând 64,6 miliarde euro.

“Acest aspect confirmă angajamentul de durată al investitorilor străini în economia României”, se menționează în raport.

Din punct de vedere al repartizării soldului ISD pe principalele activități economice, investițiile străine directe în întreprinderi greenfield s-au orientat, cu precădere, spre industria prelucrătoare (28,6 la sută din soldul ISD în întreprinderi greenfield, în creștere de la 27,8 la sută în anul 2020).

Alte ramuri în care aceste investiții au o pondere semnificativă sunt: comerț (23,2 la sută), construcții și tranzacții imobiliare (18,1 la sută), respectiv intermedieri financiare și asigurări (11,0 la sută).

Investițiile directe în străinătate ale României

În anul 2021, fluxul net al investițiilor directe în străinătate (IDS) a înregistrat valoarea de 119,3 milioane euro, din care aportul la capitalurile proprii a avut o contribuție de 118,9 milioane euro, iar profitul reinvestit, 50,6 milioane euro, în timp ce instrumentele de natura datoriei au înregistrat un flux negativ de 50,1 milioane euro.

Soldul investițiilor directe în străinătate la 31 decembrie 2021 a atins nivelul de 2,79 miliarde euro, din care capitalurile proprii au înregistrat valoarea de 2,25 miliarde euro (80,8% din soldul total), iar instrumentele de natura datoriei 536 milioane euro (19,2%).

Comparativ cu anul 2020, soldul IDS a crescut cu 16,2%, în special datorită creșterii capitalurilor proprii cu 22,5%.

În ceea ce privește țările în care rezidenții au investit, principala destinație a fost Cipru (526 milioane euro), urmată de Republica Moldova (333 milioane euro), Italia (302 milioane euro), Ungaria (284 milioane euro), Bulgaria (177 milioane euro), Republica Serbia (113 milioane euro) și Franța (102 milioane euro).

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Romania ar avea nevoie de investitii de cca. 25 de miliarde Euro anual, pentru crearea (anuala) a 200 – 250 de mii de noi locuri de munca, avind in vedere costul actual al unui loc de munca industrial.In lipsa lor continua exodul in Vest a cca. 200 de mii de persoane anual, iar cele 4 milioane plecate nu se pot intoarce in tara.
    In loc de acest decolaj economic, abia in 25 de ani s-a realizat un volum de investitii care corespunde necesitatilor pe 4 ani!
    2.Majoritatea investitiilor sint in domenii neindustriale: constructii, intermedieri finaciare, zona comerciala, etc. care nu creaza marfuri pentru export, adincind criza bugetara si a datoriei externe.Investitiile industriale se afla in zona ,,primei revolutii industriale”, cu prelucrari si montaj manual, cu valoare adaugata redusa, impozite minimale si salarii minime pe economie.
    3.Lipsa unui model economic pro-activ axat pe politici industriale, cuprins intr-un ,,proiect de tara” ingroapa Romania in datorie externa si interna, finalul acestei evolutii fiind intrarea in incapacitate de plata.
    4.Acesta este viitorul de neinlaturat al lipsei de competitivitate economica si al neperformantei institutionale, blocate la indicele catastrofal 74, deoarece cercetarea economica nu poate ,,iesi” din cadrul ingust al modelului economic bugetar (intre doua legislaturi) si al micro/ macroeconomiei care nu sint de nici un folos ca fundamente teoretice in constructia unui model economic capabil de a utiliza maximal resursele economice si financiare externe.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Romania ar avea nevoie de investitii de cca. 25 de miliarde Euro anual, pentru crearea (anuala) a 200 – 250 de mii de noi locuri de munca, avind in vedere costul actual al unui loc de munca industrial.In lipsa lor continua exodul in Vest a cca. 200 de mii de persoane anual, iar cele 4 milioane plecate nu se pot intoarce in tara.
    In loc de acest decolaj economic, abia in 25 de ani s-a realizat un volum de investitii care corespunde necesitatilor pe 4 ani!
    2.Majoritatea investitiilor sint in domenii neindustriale: constructii, intermedieri finaciare, zona comerciala, etc. care nu creaza marfuri pentru export, adincind criza bugetara si a datoriei externe.Investitiile industriale se afla in zona ,,primei revolutii industriale”, cu prelucrari si montaj manual, cu valoare adaugata redusa, impozite minimale si salarii minime pe economie.
    3.Lipsa unui model economic pro-activ axat pe politici industriale, cuprins intr-un ,,proiect de tara” ingroapa Romania in datorie externa si interna, finalul acestei evolutii fiind intrarea in incapacitate de plata.
    4.Acesta este viitorul de neinlaturat al lipsei de competitivitate economica si al neperformantei institutionale, blocate la indicele catastrofal 74, deoarece cercetarea economica nu poate ,,iesi” din cadrul ingust al modelului economic bugetar (intre doua legislaturi) si al micro/ macroeconomiei care nu sint de nici un folos ca fundamente teoretice in constructia unui model economic capabil de a utiliza maximal resursele economice si financiare externe.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: