Stocul investițiilor străine directe (ISD) din România (94 mld. dolari) pe 2018, a scăzut substanțial ca pondere în PIB de la 43% în 2017 până la 39,2 în 2018, în ciuda creșterii nominale a acestuia, potrivit datelor raportului pe 2019 al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).
Este rezultatul politicilor de stimulare a consumului prin salarii și reduceri de taxe, în dauna investițiilor publice, declanșatoare a investițiilor private.
Investitorii nu mai sunt intresați în investițiile productive în România. Astfel, ponderea fluxului ISD în formarea brută de capital fix a stagnat la 11,4% în 2018 față de 2017 și au fost în scădere față de 2016,
Indicatorul este la jumătatea mediei anuale a perioadei 2005 – 2007, de 22,6%. Valoarea fluxului ISD a crescut marginal, cu 482 de milioane de dolari), până la 5.888 miliarde de dolari față de 2017 (+8,9%), potrivit raportului UNCTAD .
Tendința continuă: creșterea economică a României pe primul trimestru din 2019 (5%) a depășit orice așteptări, dar este alarmantă scăderea ponderii formării brute de capital fix (adică investiții, de la 17,3% la 15,9%) pe partea de utilizare a PIB, şi reclamă investiţii consistente, în special în sectorul public.
(Citiți și: Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar)
Stagnarea ISD în formarea de capital fix, respectiv creșterea marginală a fluxului în termeni nominali reprezintă mai degrabă aporturi făcute în scopul mentenanței afacerii decât a dezvoltării prezenței în România.
Numărul proiectelor de investiţii străine directe (ISD) în România a scăzut de peste 3 ori mai mult decât cele în Europa (13% faţă 4%), în 2018 faţă de anul anterior, potrivit studiului EY European Attractiveness Survey.
ISD includ în principal fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere, inclusiv de pachete minoritare de acțiuni, creditele acordate între companii şi investiţiile în proiecte de tip start-up.
Descurajarea investițiilor
Situația României nu este, în fapt, mai bună decât cea globală, chiar dacă fluxulglobal ISD a scăzut cu 13%.
Este al treilea declin anual consecutiv la nivel global, rezultat al intervenţiilor guvernamentale, al incertitudinilor Brexitului și al politicilor comerciale şi fiscale promovate de preşedintele Donald Trump, potrivit raportului citat.
În România, însă, investițiile străine au fost descurajate de deteriorarea mediului de afaceri, ceea ce este cu atât mai grav pentru o economie emergentă (în dezvoltare), care ar trebui să atragă ISD, prin definiție.
Astfel, în ciuda scăderii de ritm la nivel global, spre economiile în curs de dezvoltare s-a îndreptat 54% din totalul ISD de circa 1.300 de miliarde de dolari – un nivel record, potrivit raportului UNCTAD.
„Războiul Rece care subminează concurenţa tehnologică nu se va încheia în următorii ani”, a avertizat secretarul general al UNCTAD, Mukhisa Kituyi, referindu-se la rivalitatea dintre China şi SUA.
Mai degrabă politicile decât factorii economici au afectat nivelulISD, a apreciat directorul de investiţii al UNCTAD, James Zhan, dând ca exemplu reforma fiscală din SUA, care încurajează firmele americane să îşi repatrieze câştigurile realizate în străinătate.
UNCTAD se aşteaptă la o redresare modestă a ISD (10%) în 2019, dar avertizează asupra incertitudinilor ridicate, mai ales că nu există indicii că se va încheia rivalitatea tehnologică și comercială dintre marile puteri, deși a afectat încrederea investitorilor.
