Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult›
07.04.2021
Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult›
07.04.2021
Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
06.04.2021
3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult›
06.04.2021
Calitatea investițiilor: Studiu ASE – România a atras doar 5% din volumul de ISD din regiune, aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere
de Alexandra Pele , 6.4.2021
România a atras în 2016 doar 5% din volumul total al investițiilor străine directe (ISD) aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, reiese dintr-un studiu realizat de ASE și prezentat marți în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (FIC).
În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.
Spre deosebire de alte state din Europa Centrală și de Est, România pare a se fi orientat mai curând pe industrii cu grade de intensitate tehnologică redusă.
…dar campioni la mediocritate
”România deține cea mai mare pondere în stocurile de ISD la nivel regional în industriile high-tech cu grad mediu de tehnologizare (21%), dar și în cele low-tech cu grad mediu de tehnologizare (20%)”, se arată în raportul citat.
Și în cazul serviciilor există deja o specializare bine definită a țărilor considerate din perspectiva distribuției stocului de ISD.
În primul rând, ISD-urile din serviciile intensive în cunoaștere (Knowledge-intensive services, KIS) reprezintă aproximativ 70% din totalul ISD în servicii în regiune (70,15%), însă cele șapte țări nu au aceeași importanță din această perspectivă, se arată în studiu.
”Dacă reunim industriile high-tech și serviciile intensive în cunoaștere (vezi figura de mai sus), specializarea regională este destul de clară și este una în defavoarea României. Remarcam anterior că România ar putea intra într-un cerc vicios al direcționării ISD spre sectoare și industrii cu nivel tehnologic scăzut. La momentul actual, România are nevoie extrem de rapid de o reconsiderare a avantajelor sale competitive, inclusiv la nivel regional, pentru a ieși din acest cerc vicios și a reuși să atragă niveluri mai ridicate de ISD spre zona high-tech și a serviciilor intensive în cunoaștere”, notează autorii.
(Document: Studiu ASE – Investițiile Străine Directe în România 2020)
O altă tendință evidențiată de studiul care a analizat datele din perioada 2008-2017 se referă la faptul că ISD-urile atrase de România par a fi ajuns la maturitate.
”În 2014 a avut loc o turnură a politicii economice. Acest lucru a făcut ca ISD-urile să se manifeste cu preponderență prin reinvestirea profitului și nu atragerea de fonduri de la compania-mamă”, a punctat economistul Laurian Lungu în cadrul evenimentului organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC).