România a atras în 2016 doar 5% din volumul total al investițiilor străine directe (ISD) aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, reiese dintr-un studiu realizat de ASE și prezentat marți în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.
Spre deosebire de alte state din Europa Centrală și de Est, România pare a se fi orientat mai curând pe industrii cu grade de intensitate tehnologică redusă.

…dar campioni la mediocritate

”România deține cea mai mare pondere în stocurile de ISD la nivel regional în industriile high-tech cu grad mediu de tehnologizare (21%), dar și în cele low-tech cu grad mediu de tehnologizare (20%)”, se arată în raportul citat.

Și în cazul serviciilor există deja o specializare bine definită a țărilor considerate din perspectiva distribuției stocului de ISD.

În primul rând, ISD-urile din serviciile intensive în cunoaștere (Knowledge-intensive services, KIS) reprezintă aproximativ 70% din totalul ISD în servicii în regiune (70,15%), însă cele șapte țări nu au aceeași importanță din această perspectivă, se arată în studiu.

”Dacă reunim industriile high-tech și serviciile intensive în cunoaștere (vezi figura de mai sus), specializarea regională este destul de clară și este una în defavoarea României. Remarcam anterior că România ar putea intra într-un cerc vicios al direcționării ISD spre sectoare și industrii cu nivel tehnologic scăzut. La momentul actual, România are nevoie extrem de rapid de o reconsiderare a avantajelor sale competitive, inclusiv la nivel regional, pentru a ieși din acest cerc vicios și a reuși să atragă niveluri mai ridicate de ISD spre zona high-tech și a serviciilor intensive în cunoaștere”, notează autorii.

(Document: Studiu ASE – Investițiile Străine Directe în România 2020)

O altă tendință evidențiată de studiul care a analizat datele din perioada 2008-2017 se referă la faptul că ISD-urile atrase de România par a fi ajuns la maturitate.

”În 2014 a avut loc o turnură a politicii economice. Acest lucru a făcut ca ISD-urile să se manifeste cu preponderență prin reinvestirea profitului și nu atragerea de fonduri de la compania-mamă”, a punctat economistul Laurian Lungu în cadrul evenimentului organizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC).