Interviu – Trumponomics 2.0: La ce să se aștepte economia americană și a lumii de la un posibil mandat al lui Donald Trump

Donald Trump a dat un amplu interviu pentru Bloomberg în care și-a expus principiile de bază ale Trumponomics 2.0, direcțiile economice care îi vor defini următorul mandat dacă va ajunge la Casa Albă. Iată principalele teme:

Dacă Donald Trump va câștiga alegerile, va… :

• va folosi instrumentul sancțiunilor împotriva celor pe care-i consideră adversari ai economiei americane, chiar dacă el susține că „nu-mi plac sancțiunile”. El laudă politicile economice ale lui William McKinley (președinte republican între 1897 și 1901) despre care spune că a obținut suficiente venituri din tarife vamale în timpul președinției sale de la începutul secolului al XX-lea astfel încât a evitat instituirea unui impozit pe venit federal.

• îi va permite lui Jerome Powell să-și ducă la final mandatul de președinte al Rezervei Federale, care expiră în mai 2026

• reduce cota impozitului pe profit până la 15%

• nu mai plănuiește să interzică TikTok.

• consideră că Jamie Dimon, CEO al JP Morgan Chase, este potrivit pentru funcția de secretar al Departamentului Trezoreriei (ministru de Finanțe)

• impune taxe vamale nu doar Chinei ci și statelor membre UE

O victorie a lui Trump ar putea modela economia SUA pentru zeci de ani

În timp ce Trump este aproape sigur că va câștiga în noiembrie, conform sondajelor de opinie, mulți lideri democrați sunt din ce în ce mai îngrijorați că le va aduce republicanilor controlul Camerei Reprezentanților și Senatului împreună cu Casa Albă: un adevărat tsunami roșu. Dacă va obține un astfel de rezultat, Trump ar avea o pârghie fără precedent pentru a modela economia SUA, climatul pentru afacerile globale și comerțul internațional pentru deceniile care urmează.

Față de primul mandat, de data aceasta campania este condusă mai profesionist, însă nu a prezentat o agendă de politică economică detaliată care să dea asigurări mediului de afaceri că lucrurile vor merge într-o direcție bună. Lipsa programului economic a generat confuzie în rândul celor care doresc să-l susțină pe Trump pentru al doilea mandat.

Astfel că Trump a profitat de interviul acordat Bloomberg pentru a clarifica unele elemente cheie:

Banca Centrală a SUA – Fed

La sfârșitul lunii aprilie, câțiva dintre consilierii politici informali ai lui Trump au dezvăluit pentru Wall Street Journal un proiect exploziv care ar reduce drastic independența Rezervei Federale. S-a speculat că Trump ar susține propunerea, ceea ce nu părea exagerat, având în vedere atacurile sale anterioare la adresa lui Jerome Powell, șeful Fed. Ulterior, staful de campanie al lui Trump a insistat că fostul președinte nu este implicat și nici nu susține un asemenea proiect. Episodul este însă o consecință a neformulării încă a unei politici economice pentru al doilea mandat, ceea ce a permis ca să apară propuneri din partea unor grupuri de reflecție precum Heritage Foundation, care se luptă să-și păstreze influența. Alți economiști conservatori au venit cu idei ca devalorizarea dolarului sau introducerea unei taxe unice. În interviul acordat la reședința sa din Mar-a-Lago penru Bloomberg, Trump a spus că s-a săturat de asemenea declarații din partea unor persoane neautorizate. „Există o mulțime de informații false” s-a plâns el. Astfel, el a dorit să clarifice mai multe subiecte importante, dacă va câștiga un nou mandat de președinte.

Partizan al dobânzilor real pozitive

În primul este vorba despre Jerome Powell. În februarie, Trump a spus că nu îl va nominaliza pe Powell pentru un nou mandat la președinția Fed. Acum declară fără echivoc că îl va lăsa să-și finalizeze mandatul, care durează până în martie 2026. „L-aș lăsa la șefia Fed” spune Trump, mai ales dacă cred că face ceea ce trebuie”.

Chiar și în aceste condiții, Donald Trump vizează politica monetară, cel puțin pe termen scurt. Fed, avertizează el, ar trebui să se abțină de la reducerea dobânzilor înainte de alegerile din noiembrie și să ofere un impuls economiei și implicit un sprijin candidaturii lui Joe Biden. Aceasta ar fi o problemă pentru piețele financiare care au luat în calcul deja nu una, ci două reduceri de dobândă în a doua jumătate a anului (din care prima în septembrie). „Este ceva ce știu că nu ar trebui să facă”, a spus Trump.

Presiunile inflaționiste

Trump a criticat fără milă gestionarea economiei de către Joe Biden. Dar el vede, în nemulțumirea generată de prețurile ridicate și ratele dobânzilor, o oportunitate de a atrage alegătorii care de obicei nu îi susțin pe republicani, cum ar fi persoanele de culoare și hispanici. Trump spune că va scădea prețurile prin acordarea mai multor permisiuni pentru foraje de petrol și gaze. „Avem mai mult aur lichid decât oricine”, spune el, chiar dacă tarifele vamale pe care intenționează să le implementeze vor duce cu siguranță la prețuri mai mari pentru mărfurile importate. Un raport al Institutului Peterson estimează că regimul tarifar al lui Trump ar impune un cost anual suplimentar de 1.700 de dolari pentru familiile cu venituri medii. Și Oxford Economics estimează că combinația lui Trump de tarife, restricții la imigrație și reduceri extinse de taxe ar putea, de asemenea, să crească inflația și să încetinească creșterea economică. Linia de bază a acestor politici, spune Bernard Yaros, economist principal la Oxford Economics, este „o creștere a așteptărilor inflaționiste”.

Imigrarea – factor central în politicile economice

El crede că restricțiile dure sunt esențiale pentru creșterea salariilor interne și a ocupării forței de muncă. El caracterizează restricțiile de imigrație drept „cel mai mare [factor] dintre toate” în modul în care ar remodela economia, cu beneficii deosebite pentru minoritățile pe care dorește să le atragă de pareta lui. „Oamenii de culoare vor fi decimați de milioanele de oameni care vin în țară”, spune el. „Ei deja simt asta. Salariile lor au scăzut mult. Slujbele lor sunt luate de migranții care vin ilegal în țară.” Limbajul lui Trump devine apocaliptic. „Populația neagră din această țară va muri din cauza a ceea ce s-a întâmplat, a ceea ce se va întâmpla cu locurile de muncă lor – locurile de muncă, locuința lor, totul”, continuă el. „Vreau să opresc asta.”

Deficitul bugetar

Dorința lui Trump de a reînnoi reforma sa de referință din 2017 privind reducerile de taxe și impozite și locurile de muncă și de a scădea și mai mult impozitele pe profit înseamnă că deficitul bugetar care deja a urcat la niveluri nesustenabile, nu se va micșora prea curând. Împreună cu presiunea crescândă asupra dobânzilor pe care economiștii le așteaptă de la politicile sale protecționiste, programul lui Trump ar putea exacerba povara din ce în ce mai mare a datoriei publice.

În cele din urmă, însă, celelalte poziții ale lui Trump ar putea fi suficiente pentru a-i atrage pe liderii mediului de afaceri de partea lui. Harold Hamm, un donator republican și președinte executiv al gigantului petrolier Continental Resources Inc., scrie într-un e-mail: „Se pare că există o ostilitate totală față de piețele libere în administrația Biden. Drept urmare, capitalul este marginalizat. De ce? Din cauza incertitudinii de reglementare și, în unele cazuri, a ostilității reglementărilor față de anumite sectoare.” Hamm citează ca exemplu suspendările pe care Biden le-a impus în ianuarie proiectelor legate de gazele naturale lichefiate. „Când Trump va fi reales”, prezice el, „acel capital care a fost pus la colț va fi utilizat din nou”.

Jamie Dimon, CEO JP Morgan Chase – secretarul Trezoreriei

Nu este un secret pentru nimeni că majoritatea directorilor generali ai companiilor incluse în Fortune 1000 nu au fost niciodată fani ai lui Trump, dar încet-încet valul se întoarce. Peste noapte, cel mai bogat om din lume, Elon Musk, a anunțat că va dona 45 de milioane de dolari pe lună unui super PAC conservator. Se așteaptă ca să urmeze mulți alții. Dar cea mai mare laudă pentru Trump din ultimele luni a venit din partea unui democrat, directorul general al celei mai mari bănci din SUA: „Să fim sinceri”, a spus Jamie Dimon, CEO al JP Morgan Chase, la Forumul Economic Mondial de la Davos în ianuarie. „A avut dreptate în privința NATO, în privința imigrației. A sprijinit economia destul de bine. Reforma fiscală a funcționat. Avea dreptate în privința Chinei. … Nu s-a înșelat cu privire la unele dintre aceste probleme critice și de aceea oamenii îl votează.” Potrivit Bloomberg, lui Trump îi place să fie lăudat. L-a reevaluat pe cel care l-a atacat pe Truth Social anul trecut ca fiind „globalistul foarte supraevaluat Jamie Dimon”. Acum spune că l-ar putea vedea pe Dimon, despre care se crede că năzuiște la o carieră politică, ca fiind secretar al Trezoreriei, sinonimul pentru ministru de finanțe. „Este o personalitate pe care pot s-o iau în calcul”, spune Trump.

Tarife vamale protecționiste pentru toți

În calitate de președinte, Trump s-a îndepărtat de tradiția istorică a republicanilor de a favoriza comerțul liber. El spune că va continua pe aceeași linie dacă va fi reales.

Donald Trump se declară un admirator al fostului președinte american McKinley, pe care îl numește „regele tarifelor” – și spune că nu intenționează doar să majoreze taxele pe relația China ci și cu Uniunea Europeană. „McKinley a făcut această țară bogată”, spune Trump. „Este cel mai subestimat președinte.” În interpretarea istoriei, Trump îi consideră pe succesorii lui McKinley risipotorii moștenirii lui prin programe de investiții guvernamentale costisitoare cum ar fi New Deal, al președintelui Franklin D. Roosevelt și au denaturat pe nedrept un instrument crucial pentru politicile economice.

O altă confirmare a faptului că Trump a avut dreptate: în ciuda criticilor abundente, Biden a menținut tarifele lui Trump pentru China, chiar și le-a majorat pentru oțel, aluminiu, semiconductori, vehicule electrice, baterii și alte bunuri. „Acest lucru va aduce o creștere generală a prețurilor, totul în numele politicii din anul electoral de tip „dur””, a declarat în mai Yaël Ossowski, director adjunct al Consumer Choice Center, un grup de advocacy nonpartizan. Și, desigur, în Trumpworld, acțiunile lui Biden sunt văzute ca o validare a faptului că Trump a avut dreptate, iar criticii săi democrați au greșit, cu privire la amenințarea pe care o reprezintă China pentru economia și securitatea SUA. Trump este dornic să utilizeze mai mult acest instrument, aplicându-l inclusiv aliaților europeni. Pe lângă faptul că vrea să impună Chinei noi tarife vamale de la 60% la 100%, el spune că ar impune un tarif general de 10% pentru importurile din alte țări, invocând motivul că aceste state nu cumpără suficiente bunuri americane.

„Uniunea Europeană sună atât de frumos”, spune Trump. „Iubim Scoția și Germania. Ne plac toate aceste locuri. Dar odată ce treci peste asta, ei ne tratează urât.” El menționează reticența statelor europene de a importa automobile și produse agricole din SUA drept factori cheie ai deficitului comercial de peste 200 de miliarde de dolari, o statistică pe care o consideră o măsură critică a echității economice.

TikTok, bun pentru că face concurență lui Zuckerberg

Singura excepție de la protecția acordată companiilor tehnologice din SUA și de a le avantaja pe cele interne față de cele străine este platforma de social media TikTok. Trump respinge intenția privind interdicția în SUA a platformei de socializare deținută de China, unde este deja destul de popular, deoarece ar aduce beneficii unei companii și unui CEO pe care nu dorește să-i recompenseze. „Acum mă gândesc la asta, susțin TikTok, pentru că ai nevoie de concurență”, spune el. „Dacă nu ai TikTok, ai Facebook și Instagram – și acesta este, știi, acesta este Zuckerberg.” Este un rezultat pe care nu îl va accepta. El este încă înfuriat de decizia Facebook de a-l interzice pe termen nelimitat în urma atacurilor din 6 ianuarie 2021.

Criptomonedele – de la ură la iubire

Revenirea sa asupra criptomonedelor a fost marcată de o dinamică similară. Nu cu mult timp în urmă el a criticat Bitcoin ca fiind o „înșelătorie” și un „dezastru care așteaptă să se întâmple”. Acum spune că acesta și alte criptomonede ar trebui să fie „fabricate în SUA”. El încadrează această reevaluare ca o necesitate practică. „Dacă nu o facem noi, China o va înțelege și China o va avea – sau altcineva”, spune el.

Nu întâmplător, industria cripto – respinsă de Partidul Democrat, dar foarte lucrativă și dornică de susținere la Washington – și-a găsit acum calea spre Donald Trump. „Mulțumită în mare parte acțiunilor Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse, administrația Biden a ajuns să devină anti-cripto”, spune Justin Slaughter, director de politici la firma de investiții Paradigm, focalizată pe criptomonede. Trump a făcut o mișcare pentru a umple golul, declarând într-un discurs în luna mai că va „opri cruciada lui Joe Biden pentru a zdrobi criptomonedele”. Luna următoare a cules beneficiile, strângând bani de la companiile care minează Bitcoin la o strângere de fonduri la Mar-a-Lago. Campania lui Trump a anunțat apoi că va „construi o armată criptografică”, iar acum acceptă contribuții în criptomonede.

„Acum am cu adevărat experiență”

În linii mari, Trumponomics ar putea să nu difere față de ceea ce a fost în primul mandat al lui Donald Trump, însă ceea ce va fi nou constă în viteza și eficiența cu care viitorul președinte intenționează să implementeze reformele.

Candidatul republican spune că are o înțelegere mult mai profundă a pârghiilor puterii, inclusiv importanța selectării persoanelor potrivite la locurile potrivite. „Am avut colaboratori grozavi, dar am avut și niște oameni pe care nu i-aș mai alege a doua oară”, a declarat el. Acum îi cunosc pe toți. Acum, am cu adevărat experiență”.

Într-o lume în care totul a fost încercat – și a dus datoria SUA la niveluri stratosferice, Trump pariază pe agenda sa neortodoxă de reduceri de taxe, producție mai mare de petrol, mai puține reglementări, tarife vamale mai mari și mai puține angajamente financiare în străinătate ceea ce speră să-i aducă suficiente voturi pentru un nou mandat la Casa Albă. Și până acum funcționează: lăsând la o parte dezbaterile și tentativa de asasinat, sondajele recente arată că mai multe persoane de culoare și hispanici votează acum cu republicanii fiind nemulțumiți de explozia prețurilor la alimente, locuințe și benzină. Aproximativ 20% dintre bărbații de culoare îl susțin acum pe Trump, în timp ce Biden se luptă să recâștige sprijinul fiefurilor sale tradiționale.

***