Interviu / Lista lui Valvis: alea 5-6 măsuri care ar pune agricultura românească pe hartă

Ce ar trebui să facă guvernul unui popor care, cu două treimi din suprafață teren cu potențial agricol, nu reușește să se hrănească singur azi, 2022?

Când, după 30 de ani de capitalism, ai deficit comercial la produsele agricole făcut de o țară (Ungaria) cu o jumătate din terenul tău agricol, nu te mai duci la vreun ministru să-l întrebi ce se întâmplă:
mergi la un antreprenor care a construit zeci de businessuri în agricultură, care a creat câteva branduri și care știe de ce nu merge ceea ce nu merge.

Aqua Carpatica, vinuri, LaDorna – și alte branduri din zona alimente-băuturi, unele vândute, altele păstrate spre dezvoltare, alături de ferme și terenuri aflate în exploatare:

Jean Valvis face o listă a măsurilor structurale care ar putea scoate agricultura noastră din situația jenantă de-a fi nevoiți să fim hrăniți de vecini.

Mai jos, câteva fragmente relevante în interviul apărut în numărul 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (un LINK-AICI).

***

CRONICILE:
Alimente, băuturi, produse semipreparate – cam 40-50% din ceea ce consumăm importăm; asta, în condițiile în care suntem o țară care are teren agricol circa două treimi din suprafață, o climă bună, un potențial mare. Ce lipsește?

Jean Valvis:
În primul rând, este o noţiune de scară a produsului şi organizarea colectării lui. Faptul că terenurile sunt fărâmițate nu înseamnă doar o productivitate mai mică:

e și o problemă de finanțare: nu sunt cadastrate, nu pot fi gajate ca o garanție la bănci.

Apoi: se lucrează la o scară mică: producătorul e dependent de un camion care vine la curtea lui și îi cumpără produsul la orice preț.
Asta, pentru că nu există o infrastructură de depozitare. Și începe o altă problemă:
infrastructura de depozitare nu există pentru că producătorii nu se asociază, nu lucrează în cooperative. Românul are frică de noțiunea de cooperativă că îi aminteşte de timpul comunismului, dar cooperativă nu înseamnă că nu ești proprietar al terenului sau proprietar al mărfii. Și una e să închei un contract cu o forță de 10.000 de tone și alta să vii cu 300 de tone.

(……………………………………………………………………)

Faptul că nu există depozitare angro, cu volume mari, afectează alt segment: industrializarea producției. Asta face și investițiile să fie dificile în zona de industrie agricolă, pentru că este o problemă de volum de marfă. Noi lucrăm ca un chioșc, când, de fapt, se lucrează ca un supermarket.

Scara, domnul meu, problema e scara la care se lucrează, scara la care se colectează.

(……………………………………………………………………)

”Am întâlnit și miniștri care înțeleg. Dar la bugetare, agriculturii i se dă cu flit”

CRONICILE:
Cum s-ar putea crea sau stimula crearea unei asemenea infrastructuri?

Jean Valvis:
În 2006, eram președinte al Grupului de lucru pentru agricultură la Consiliul Investitorilor Străini și apoi am continuat la Coaliția pentru Dezvoltarea României, unde sunt toate camerele de comerț: sunt subiecte pe care mediul de afaceri din agricultură le-a adus încă de atunci în atenția puterii politice. Am întâlnit şi miniştri care înțeleg. Dar, în primul rând din punctul de vedere al finanțelor, agricultura nu este pusă pe primul plan, îi dă cu flit Ministerul Agriculturii, când este vorba să fie făcute bugetele.
Ca exemplu, vedeţi ce se întâmplă cu irigaţiile? De cinci, șase, șapte ani sunt aprobate niște sume uriașe pentru irigații, iar magistralele, care în mod corect aparțin statului, deci trebuie ca statul să le facă, pentru că ramurile secundare aparţin asociaţiilor udătorilor locali, nu sunt făcute.

Statul nu a făcut magistrala, dar investitorii și-au băgat banii în ramurile secundare, care țin de ei. Și nu au apă, pentru că nu vine din magistrală. Ca exemplu.

(…………………………………………………………………)

Noi stăm și așteptăm și în timpul ăsta vin turcii, vin grecii, vine toată lumea cu marfa ei. De asta noi trimitem afine în Germania şi le primim apoi ca marmeladă. E ridicolă situaţia! De ce? Pentru că n-a stat cineva să le culeagă şi să facă o afină bio din Carpaţi.

CRONICILE:
Dacă mâine vi s-ar da pe mână Ministerul Agriculturi pentru fix un an de zile, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua?

Jean Valvis:
În primul rând, aș sprijini și stimula prin lege politica asociativă, exprimarea opiniei agricultorilor prin organele lor. Ne trezim azi că fiecare om puternic îşi face patronat. Nu poate să fie aşa! Sau sunt nişte avocaţi preşedinţii agricultorilor. Nu există reprezentativitate! E nevoie de puţină democraţie în exprimarea opiniei oamenilor care fac direct agricultură.

Al doilea lucru pe care l-aș face ar fi să creez condițiile de finanțare, de care vorbeam, că oamenii nu-și pot pune gaj terenurile pentru că e o problemă de cadastrare. M-aș concentra pe măsurile de tip procedural, notarial, cadastral, pentru a se ușura comasarea. Acum e un maraton cu obstacole să vrei să comasezi, ştiţi? Sau schimburile de terenuri, că și asta ajută la comasare.

Al treilea ar fi infrastructura agricolă și de depozitare angro, unde cine se asociază poate să fie sprijinit să o facă.

Dar nu sunt suficiente doar aceste trei măsuri, mai sunt și altele, care pot fi făcute în același timp:

(…………………………………………………………….)

”E prima oară când mi-e frică”

CRONICILE:
O concluzie? O idee pe care întrebările nu au acoperit-o?

Jean Valvis:
Da. Mesajul meu de actualitate pe care aş dori să-l spun este că până astăzi nu prea mă interesa realitatea reprezentanţilor politici. M-am ținut echidistant în problemele politicii interne, ideea mea de bază în aceşti 30 de ani a fost:
există antreprenoriat puternic privat în România, sunt oameni de afaceri, valoare adăugată se face, lasă politicienii să se certe între ei, ţara va merge, pentru că sunt antreprenori privaţi în ţară. Asta m-a călăuzit 30 de ani.

Dar azi, văzând strategiile – care lipsesc – la problemele de criză energetică, la problemele de criză a pandemiei, la gestiunea pandemiei, la nivelul discursului politic public, vă mărturisesc că e prima dată când încep să mă simt în nesiguranţă, simt o relativă frică. Încep să fiu îngrijorat şi începe să mă influenţeze acest nivel de lipsă de politică. Începe să mă influenţeze.

(…………………………………………………………..)

*

Varianta integrală a interviului poate fi citită în numărul 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare (un LINK-AICI).

Mai jos – alte interviuri apărute în celelalte numere ale CRONICILOR.

***