(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro – al cărui număr 93 tocmai a apărut.
Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
Redacția)
***
Pentru România a venit momentul (adică „ceasul al doisprezecelea”) care o constrânge pur și simplu la digitalizare și automatizare: criza Covid, alături de creșterea competiției și riscul de-a fi incompatibil cu lumea din jur, reclamă implementarea unei strategii care să înceapă mai întâi cu administrația. Pentru că mediul privat are grijă singur să țină pasul pentru a rămâne în piață.
Răzvan Atim, managerul general al operațiunilor UiPath în Europa de Est, explică, alături de sursa succesului companiei, cum poate trece România, în fine, la un alt nivel. Sau – cine știe? – poate chiar într-o altă ligă.
*
CRONICILE:
Domnule Atim, UiPath a ajuns la 10 miliarde capitalizare. Ce speră, de fapt, investitorii, de banii ăștia?
Răzvan Atim:
În primul rând, faptul că am trecut prin cinci runde de investiții consistente spune că UiPath este foarte atractivă, potrivit unor criterii pe care le urmăresc investitorii: capacitatea de creștere și creșterea în sine, numărul de clienți, viziunea de viitor și proiecția în viitor a tehnologiei. Valoarea adăugată în viitor pe care poate s-o genereze această tehnologie și UiPath în sine și competența și capacitatea de a evolua tehnologic.
CRONICILE:
Dincolo de bani, există tehnologia UiPath. În ce constă ea?
Răzvan Atim:
RPA înseamnă, în engleză „robotic process automation”. În română, dacă am traduce mot à mot, ar însemna „automatizarea de procese repetitive de business cu ajutorul roboților software”.
Ca explicație – cel mai mic proces repetitiv, fără valoare de judecată umană: să zicem că ai un Excel, care are zece mii de linii și zece coloane. Din fiecare celulă din acel Excel, tu trebuie, ca angajat – ăsta-i jobul tău, să iei fiecare celulă cu informație despre numele companiei, cont bancar, numele proprietarului, e-mail, telefon ș.a.m.d., datele aferente pe fiecare coloană în parte, pe fiecare linie în parte, să le pui într-o aplicație. Presupune să iei copy-paste, mecanic, toate celulele alea, să le transpui în formatul aferent, într-o aplicație, să zicem, web. Te loghezi într-un cont și acolo creezi, pentru fiecare din aceste intrări, un profil separat, pentru fiecare companie. Chestiunea asta, neproductivă pentru om și care mănâncă o grămadă de timp, e o muncă mecanică. Robotul UiPath execută automat toți pașii ăștia umani. La un volum de zece mii de linii, un robot este în stare să completeze tot task-ul ăsta, să ia celulă cu celulă, atenție, în câteva secunde. Asta, ca exemplu foarte ușor de înțeles.
Ca exemplu – am lucrat la baza de date pentru șomajul tehnic, pe ordonanța de urgență din pandemie. O implementare de succes la ANPIS – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, unde procesul consta în șapte pași: practic, se depuneau niște documente de către cetățeni, pe o platformă on-line, pentru obținerea ajutorului de șomaj, conform unei ordonanțe de guvern, 30. Din momentul în care omul depunea cererea pe site-ul respectiv, către instituție, robotul lua toate documentele, le punea în foldere separate, cu numele cetățeanului, din fiecare în parte extrăgea datele care trebuiau, mai departe, procesate în cadrul instituției, pentru validare, și omul, din toți pașii ăștia pe care-i făcea, doar valida plata, la final. În cazul în care lipseau documente din ce depunea cetățeanul, robotul venea cu feedback și spunea: mai este necesar documentul respectiv.
CRONICILE:
Câți oameni lucrează în toată lumea la softurile, la progamele, la toată tehnologia UiPath?
Răzvan Atim:
Compania a început în România. Este un motiv de mândrie națională și chiar trebuie să fim mândri de succesul acestei companii. În lume, tradițional, am fost asociați cu România, cu București, unde am avut primul și principalul centru de dezvoltare de produs, cercetare pe tehnologie, unde se adună cazurile, există o echipă de produs care face o strategie pe implementare. În România avem centre de produs la București și la Cluj. Apoi, am mai deschis după investițiile primite și interesul pieței americane un centru de cercetare în Bellevue, în SUA. Și în Bangalore, India.
Toată prezența noastră globală numără circa 3.000 de oameni.
(………………………………………………….)
CRONICILE:
Suntem în plină dezbatere, catalizată și de pandemie, despre digitalizarea, tehnologizarea, automatizarea proceselor, îndeosebi în zona instituțiilor publice și a administrației. Pe de altă parte, avem mai multe tentative de a construi strategii, de a găsi unghiul potrivit de abordare a problemei.
Ce credeți că lipsește unei strategii românești, din cele pe care le tot auzim, ca să și iasă?
Răzvan Atim:
Pandemia a schimbat paradigma și percepția. Acum chiar nu mai avem de ales, ar însemna să mergem împotriva curentului – ăsta e momentul bun pentru o schimbare care să fie acceptată de toată lumea.
De altfel, din partea Uniunii Europene, a Comisiei Europene, există finanțări serioase, deci banii n-ar fi o problemă.
Pe de altă parte, există o grămadă de talent local, care s-ar putea ocupa foarte bine de nișa automatizărilor. Dar, din păcate, nu prea investește nimeni în tinerii ăștia. Deci ei mor sau exportă tot felul de servicii, sau pleacă afară.
De aceea automatizarea trebuie să fie percepută ca un driver. De ce? Ca să faci automatizare cu UiPath, de exemplu, de business, de procese de business, fie în sectorul public, fie în sectorul privat, fie în enterprise, trebuie să-ți aranjezi un pic procesele.
Ce înseamnă asta? Să creezi infrastructura de care să te legi. Căci nu se va mai putea continua așa. Adică tu nu poți să arzi niște etape, să zici: vreau să beneficiez de automatizare, dar tu ai sisteme de operare din Windows XP sau aplicații de acum 20 de ani. Nu mai funcționează așa. Ca să evoluăm, trebuie să investim: efort și bani.
(………………………………………………………)
CRONICILE:
Dacă ar fi, de exemplu, să fiți întrebat de un ministru, de un prim-ministru, de un guvern: care sunt trei pași pe care ar trebui să-i facă niște politici publice pentru a stimula ecosistemul ăsta de IT-iști, tehnologi etc – ce le-ați zice?
Răzvan Atim:
Un set de astfel de politici, eu tot de investiția asta, anunțată acum, din partea Uniunii Europene și a Comisiei Europene îl leg. Pentru că noi contribuim și, aici, o să menționez că, prin Camera de Comerț Americană, am făcut, împreună cu ei, o strategie de transformare digitală a României.
Noi suntem contribuitori pe ce înseamnă transformare digitală, inteligență artificială, automatizare, la nivel de Parlament European, de Comisie Europeană. Consultanți, efectiv, ne-am poziționat ca atare și suntem acolo cu literă de lege aproape.
Dar, atenție, repet: depinde de capacitatea nostră, a României, de prioritățile pe care le stabilim și de retenție de talent. Noi vindem și, tradițional, suntem legați de a vinde IT și capacitate IT în afara țării. Dacă noi reușim să capitalizăm competențele de IT locale, software, tehnologie, hardware, toate lucrurile astea coroborate și să aplicăm pe ele, vom reuși. Ce înseamnă să aplicăm? Degeaba vorbești generic, dacă tu nu-ți planifici niște priorități. Esențialul este să începi undeva și să ai continuitate, în toată nesiguranța asta politică.
(………………………………………………….)
***
Interviul integral poate fi citit în nr. 93 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.
Sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale)
