Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Interviu Florin Talpeș: Administrația s-ar putea digitaliza în doar doi ani. Interconectivitatea existentă e folosită de grupurile de putere

de Cristian Grosu , 26.11.2019

Declarațiile de mai jos nu sunt doar un teaser. Ele sunt fragmente ale interviului pe care Florin Talpeș, fondatorul și CEO-ul Bitdefender le-a dat revistei (exclusiv print) CRONICILE  Curs de Guvernare, în numărul 96. 
O discuție purtată de 4-5 paliere – de la riscurile imersiei în lumea digitală din jur, la digitalizarea administrației, de la viziunea unui antreprenor cu idei mari la preocuparea pentru responsabilitatea socială, de la un anume fel de percepție a bunei guvernări la optimismul bine dozat cu privire la viitorul economiei românești. 

Desigur, abordarea tuturor acestor direcții poate fi citită numai în interviul integral, din CRONICI. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa – UN LINK-AICI

Titlurile și autorii CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(Redacția)

(Citiți și: ”Ieșirea din Labirint. Titlurile”)

***

CRONICILE :
Să începem cu o discuție oarecum mai generală care privește pe orice consumator, pe orice user de digitalizare. Mai periculos este să îți deschizi azi telefonul decât să ieși într-un cartier dubios. În materie de riscuri, unde credeți că se va ajunge?

Florin Talpeș:
Nu știu unde se va ajunge.
Explozia care are loc, dacă ne uităm la dispozitive, e legată de ceea ce se numește internet of things.

Și dacă ne uităm strict la următorii cinci ani, de exemplu în zona de consumer, cea mai mare creștere vizavi de senzori, vizavi de internetul lucrurilor e dată de mașinile autonome sau conectate, iar numărul de lucruri care sunt conectate la internet aproape că se va dubla în următorii cinci ani. Toate sunt asociate cu culegerea de date, în zona de consumer, mașinile conectate vor da cele mai mari fluxuri de date. Și, până la urmă, vor alimenta inteligența artificială.
În agricultură, va fi o explozie legată de senzori. Și în energie – ceea ce e normal – astăzi se consideră că de fapt consumul de energie e destul de ineficient.

Or, toată această explozie de senzori crește – cum îi spunem noi, cei din zona de securitate, suprafața de atac. E ca la o casă – ai o ușă și o fereastră pe care le baricadezi, le blindezi, dar numărul de ferestre și de uși crește continuu. Au mai apărut o fereastră și încă o ușă cu care nu suntem obișnuiți să o încuiem seara și de multe ori o uităm deschisă, și atunci asta e o oportunitate pentru cineva care atacă. Crește vulnerabilitatea.

Un exemplu simplu pe care-l avem sunt prizele. Noile prize se cheamă inteligente, dar noi le confundăm cu prizele clasice. Orice e inteligent în casă e o nouă fereastră, o ușă – de care nu întotdeauna știi.

(……………………………………………)

Vulnerabilitate și securitate. How it works

CRONICILE :
Aici apare și cealaltă problemă – datele personale sau datele de companie ca miză și teama de a le pierde. Această conectare în vederea securității nu facilitează și posibilitatea unui control?

Florin Talpeș:
Poți să colectezi sau nu. Poți să colectezi date sau date despre date – e sistemul american clasic. Americanii culeg amprenta și amprenta irisului de multă vreme la frontieră. Și le culeg nu doar să fie metodă de recunoaștere, ci să și întărească algoritmii. E o combinație de local și cloud. Aici Europa are un pas înainte vizavi de protecția datelor, pentru că are GDPR-ul. Prolema europeană e să nu formalizeze prea mult – adică să birocratizeze, dar substanța să rămână aceeași.
Dar e și o anumită păcăleală în sensul următor. Noi credem că amprenta sau recunoașterea facială sunt date foarte private, dar în fond ceea ce se întâmplă este că noi folosim toate dispozitivele acestea și toate au rolul de a culege date. Care nu neapărat merg undeva. Undeva pot merge ceea ce numim noi analitice, date care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor care se obțin.

(…………………………………………….)

Cambridge Analytica a fost cumva pe un teritoriu virgin și a fost un excelent exemplu. A scos la iveală faptul că există date foarte multe și care pot fi folosite într-un anumit fel. Noi discutăm destul de mult cu colegii noștri americani și oarecum personal ne invidiază pentru faptul că în Europa avem deja GDPR, că Europa deja e avansată în problema modului cum sunt folosite datele, unde și care e fluxul lor.

CRONICILE :
Câmpul de luptă se mută, de pe deal, pe internet, pe calculator.

Florin Talpeș:
Nu e numai pe calculator acum.

Am văzut atacurile cu drone, în care dronele colaborau foarte mult între ele ca să doboare o țintă. Și am văzut câteva laboratoare de test al noilor tipuri de arme. Și vedem tot mai mult arme care tind să devină autonome, au fost văzute în conflicte arme autonome, lucrurile se schimbă complet, în sensul că în spate e multă inteligență artificială. E și inteligență umană, dar e multă inteligență artificială.

Eu asta aș extrage de aici. Faptul că lupta se mută pe internet și faptul că inteligența calculatorului e o componentă absolut critică în orice conflict care se duce.

(………………………………………………….)

CRONICILE :
Revenind de la războaiele roboților la războiul româno-român cu digitalizarea administrației: pe o scală de la 1 la 10, să zicem, unde se află digitalizarea administrației noastre?

Florin Talpeș:
Europenii au Digital Economy and Society Index, care arată că suntem pe la 3-4 pe o scală de la 1 la 10. Adică, stăm foarte prost. Și e o chestiune și de abordare – aici s-a creat un fel de filozofie, în ultima vreme, că nu mai trebuie să ne uităm la realitate, că dacă realitatea are o cută, înseamnă că acea cută ne face rău.
Deși e un paradox România. Sper ca măcar o parte a paradoxului să se mențină. Pentru că anul ăsta a avut loc o cădere masivă a României în clasamente, privind banda de internet la care ai acces, cat de rapidă e, cât de largă e. Până anul trecut, România era în top 5. Anul acesta, a căzut deja în a doua jumătate a clasamentului. Am căzut dramatic anul ăsta, 2019, față de 2018 la viteză. Afirmația pe care o făceam era așa: n-avem autostrăzi fizice, dar avem o rețea de autostrăzi digitale de mare calitate. Ăsta era un diferențiator pe care România îl avea. Și ăsta era și un fundament pentru dezvoltarea industriei de tehnologie. Sper să se revină.

Dar paradoxul este că avem rețeaua de autostrăzi digitale, însă e ca într-o lume părăsită, e o rețea de autostrăzi care nu e folosită de administrația publică. Pe rețeaua asta de autostrăzi e plin de mașini private, dar nu prea vezi mașini ale administrației publice, ca și cum ar exista un fel de interdicție.

CRONICILE :
Dvs. de ce credeți că se întâmplă asta?

Florin Talpeș:
E destul de clar. Cei care au deținut puterea nu au vrut să interconecteze sistemele și să folosească unul dintre marile avantaje pe care-l are orice digitalizare: anume, că te ajută să vezi continuu cum stai, ca să poți să iei măsurile corecte. Or, dacă tu afli tot timpul cum stai înseamnă că e de rău, înseamnă că ne punem într-o poziție proastă. Dacă ai filozofia asta, ești total, fundamental împotriva digitalizării. Digitalizarea te ajută să afli în orice clipă cum stai, ca să poți să iei deciziile corecte.

Al doilea lucru care s-a întâmplat și de ce se întâmplă lucrul ăsta e că a avut loc o deprofesionalizare în ultimii 10 ani poate a ceea ce înseamnă meserii publice. Deci prin jocul ăsta al pilelor, al relațiilor, cumetriilor, intereselor din afara guvernării, pur și simplu s-a deprofesionalizat funcția publică. Și s-a întâmplat asta în toate domeniile care cumva sunt finanțate public.

Al treilea motiv pentru care am ajuns aici este că au fost multe jocuri de interese și sunt foarte multe jocuri de interese legate de digitalizare, de zona de IT, și aici ține cumva și de servicii. Noi știm că peste tot în lume serviciile au capacitatea și e legal lucrul ăsta de a obține venituri și în afara bugetului, prin operațiuni comerciale. Și aici cred că am beneficiat enorm de faptul că serviciile au devenit întreprinzătoare în zona tehnologiei, în zona de IT. O parte din timp a fost un efect benefic, după care cred că asta a împiedicat pur și simplu dezvoltarea domeniului.

CRONICILE :
Vă referiți la Servicii, serviciile secrete?

Florin Talpeș:
Serviciile secrete. Noi știm, de exemplu, fenomenul Teamnet. Serviciile secrete au dreptul legal să facă operațiuni comerciale pentru a-și suplimenta veniturile. Ele au avut un focus pe zona de IT către sectorul public. Un timp, asta a fost benefic, după care n-a mai fost benefic pentru dezvoltare. De ce? Au fost o serie de factori care au condus la situația în care digitalizarea nu a mai mers deloc cum trebuie în România, mă refer la serviciile către cetățeni. Sunt breșe deja mari care se fac aici, nu la nivelul administrației publice centrale, ci la nivel de administrații locale.

(………………………………………………………)

Interconectare există, dare ea e folosită de grupurile de putere

CRONICILE :
Dacă ne uităm la digitalizarea administrației, vedem că ea funcționează, ca multe alte lucruri, într-un soi de blană de leopard. Sunt oaze de instituții digitalizate, în schimb avem o mare problemă cu interconectivitatea. Dacă ar exista un interes public real dincolo de cel declarativ, cam cât timp credeți că ne-ar lua să rezolvăm problema interconectivității?

Florin Talpeș:
Doi ani, maximum. Pentru că eu cred că există o anumită interconectare. Ce vorbim aici este despre serviciile către cetățeni. Eu cred că anumite grupuri din România au acces la date interconectate. Grupuri care țin de guvernări locale, grupuri de putere.

CRONICILE :
Adică, această interconectare rămâne undeva apanajul acelei zone de putere. De ce nu coboară în zona de cetățean, de companie, societate?

Florin Talpeș:
Modelul de guvernare pe care l-am avut noi a fost împărțirea moșiilor. Și atunci, diversele grupuri și-au văzut moșia lor pe care nu o încalcă nimeni altcineva. Ne uităm la exemplul ANAF. Proiect cu Banca Mondială, finanțare, era avansat proiectul, acum e oprit. Și sunt destui experți în piață. Și soluțiile sunt scrise în rapoarte. Mai trebuie să existe voința politică de a defragmenta și a gândi și unitar, atunci când vorbim de anumite fundamente ale statului. Când vorbim de sistem de justiție ca un sistem unitar. La fel trebuie făcut și pe partea digitală.

Nici măcar banii nu sunt o problemă, îi găsești imediat, pentru că toți văd beneficiile pe care le-ar aduce pașii înainte.

(…………………………………………….)

În Silicon Valley, din 10 startup-uri doar unul reușește

CRONICILE :
Avem acest fenomen al politicilor pe startup-uri – unele confirmă, altele, chiar cele care răzbat în afară, par uneori, după ce intră în tot felul de scheme de finanțare, să nu mai semene cu ce erau la început.
Cât de rentabilă este pentru societate sau pentru mediul privat zona asta de investiții, de flux de bani în startup-uri?

Florin Talpeș:
Pentru orice societate care crede că poate să aibă un viitor economic, e o chestie de viață și de moarte. Din păcate, întreaga Europă a venit cu un handicap, pentru că întreaga economie europeană era dominată de giganți.

Prima surpriză pe care am avut-o mergând în Germania și ajungând în Bundestag, stând de vorbă cu parlamentarii, a fost să aflu că jumate din bugetul de cercetare al Germaniei era consumat de o firmă mare germană, care avea și conexiuni puternice în parlament.
Asta se întâmpla acum aproape 20 de ani, în acel moment Germania nu era pregătită de inovație cu adevărat. Care e problema cu inovația? Ritmul de inovare s-a schimbat complet față de acum 30 de ani. Azi, ritmul de inovare e ca și cum suntem pe o curbă în care noi creștem viteza. Noi inovăm cu 40 la oră, după aia am început să inovăm cu 60 la oră, acum inovăm cu 100 km la oră.

(………………………………………………)

***

Interviul integral poate fi citit în publicația CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 96, apărută în aceste zile, în format A4, cu 192 de pagini. 

Ce sunt CRONICILE – conceptul și paradigma sa  UN LINK-AICI

Sumarul CRONICILOR nr. 96 – UN LINK-AICI. 

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale) 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult