miercuri

26 ianuarie, 2022

În Republica Moldova a câștigat viitorul pro-european: Partidul Maiei Sandu – majoritate de 52,5% în Parlamentul de la Chișinău

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 iulie, 2021

Alegeri Republica Moldova

Planurile Maiei Sandu, președinte a Republicii Moldova, de-a avea un parlament pro-european s-au îndeplinit – partidul său, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), obținând majoritatea, 52,5%, potrivit rezultatelor parțiale anunțate de Comisia Electorală Centrală după procesarea  99,45 din voturi. În rest:

  • Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a rămas cu 27,36%;
  • Partidul Șor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Șor, condamnat pentru fraudă și transfug are 5,78%.

Celelalte partide nu prind încă Parlamentul, ceea ce înseamnă că, după redistribuirea voturilor lor, PAS ar putea ajunge la majoritate. La numărarea a 75% din voturi, situația era următoarea:


Anterior, un sondaj „after poll” realizat de Comunitatea WatchDog.md și Institutul de Politici Publice din R. Moldova, doar pe teritoriul Republicii Moldova, fără Transnistria și fără diaspora acredita rezultatele:

  • Partidulul Acțiune și Solidaritate (PAS), al cărui lider este Maia Sandu, este creditat cu  peste 55,1% din voturi.
  • Blocul Electoral al Socialiștilor și Comuniștilor, condus de foștii președinți pro-moscoviți Igor Dodon și Vladimir Voronin a obținut 24,0%.
  • Iar partidul Șor: 8,1%, potrivit datelor citate de Radio Europa Liberă Moldova.

23 de partide s-au luptat pentru cele 101 mandate ale Parlamentului de la Chișinău, dar cu șansele cele mai a fost creditate PAS și Blocul Electoral al Socialiștilor și Comuniștilor.


Prezența la vot la închiderea urnelor a fost de 48,16%. Au votat 1.465.623 de cetățeni în total, din care în Republica Moldova 1.265.006.

Republica Moldova a ales viitorul pro-european

După obținerea majorității parlamentare, un guvern controlat de PAS, împreună cu Maia Sandu, ar urma să accelereze reformele și să fructifice acordul semnat cu Uniunea Europeană semnat în 2014.

Scrutinul s-ar putea dovedi crucial pentru soarta țării, pentru reformele democratice din Republica Moldova și pentru continuarea procesului pro-european declanșat de Maia Sandu, președinte a țării de dincolo de Prut.

UE a promis 600 de milioane de euro Republicii Moldova pentru relansarea economiei în condițiile pandemiei, cu condiția continuării reformelor blocate de opoziție.

România este principalul avocat al Republicii Moldova la Bruxelles, în condițiile în care guvernările corupte de la Chișinău au reușit să readucă Moldova la statutul de „zona de instabilitate de la granițele Uniunii” din cel de „poveste de succes a Europei de Est”, din momentul acordului din 2014.

Alegeri cruciale pentru viitorul Republicii Moldova

Confruntarea dintre opțiunile pro-europene și cele pro-ruse, au ajuns la cele mai înalte cote cu ocazia alegerilor parlamentare anticipate. Alegerile au fost convocate de Maia Sandu, după ce Parlamentul dominat de socialiștii fostului președinte Igor Dodon, aliați cu comuniștii i-au blocat reformele.

După ce Parlamentul a respins două formule guvernamentale pro-europene propuse de Maia Sandu, tabăra pro-moscovită a încercat să o împiedice pe Maia Sandu să-și exercite atribuțiile constituționale de a dizolva Parlamentul.

Implicațiile luptei pentru putere din Republica Moldova depășește orientarea geopolitică a acesteia, ci este descrisă de opțiunea dintre o civilizație democratică și corupția endemică, din perspectiva taberei pro-europene din țara de dincolo de Prut, ca și a României și a majorității opiniilor politice din Uniunea Europeană.

„Moldova, prinsă între Ucraina și România membră a UE, a fost sub imperiul instabilității și scandalurilor de corupție, care au culminat cu dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar (…) La alegeri a participat și partidul lui Ilan Shor, condamnat pentru fraudă și spălare de bani înlegătiurăcu scandalul miliardului de dolari ”, amintește Reuters.

Reformele dorite de Maia Sandu, care a lucrat ca economist la Banca Mondială, țintesc sistemul judiciar. Opoziția lui Igor Dodon  a argumentat că aceste reforme și orientarea pro-occidentală a acestora ar duce la colapsul statului.

(Citiți și: „Chişinăul se întoarce în criză politică, după atacul socialiștilor asupra deciziilor Curții Constituționale. Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate”)

Maia Sandu a declarat că a votat „pentru un parlament de oameni cinstiți, care să ne permită să scăpăm de cei care au jefuit Moldova în toți acești ani” și a cerut cetățenilor „să voteze și să facă încă un pas pentru curățirea Moldovei de corupți”.

Igor Dodon a apelat la discursul naționalist, spunând „vă îndemn să votați pentru profesioniști, patrioți ai Moldovei și nu pentru cei care vor pune Moldova sub control extern”.

Partitura reformiștilor

Maia SanduMaia Sandu (foto) și PAS și-au construit discursul politic pe ideea sloganului „Pornim vremurile bune” și a încercat să convingă alegătorii că acest lucru se poate face doar după ce corupții ajung la închisoare.

A evitat disputele geopolitice și a mizat pe ideea construirii unui stat funcțional și capabil să garanteze cetățenilor un trai decent.

Patru din cele cinci obiective naționale ale partidului sunt de ordin social și promit dreptate, ordine și disciplină, pensie minimă de 2000 de lei moldovenești (aproximativ 93 de euro), locuri de muncă în țară și două miliarde de lei pentru modernizarea satelor.

Al cincilea obiectiv este dorința de a scoate Moldova din izolare și apropierea de Uniunea Europeană, fără de care nu se pot realiza celelalte, mai ales cele economice.

O alianță de conjunctură dintre doi foști președinți certați

Igor Dodon și Vladimir Voronin (foto) s-au certat, cu diatribe deloc elegante, după ce primul a plecat din Partidul Comuniștilor celui de-al doilea și a format Partidul Socialiștilor.

Alianța de conjunctură este pusă de comentatorii locali pe seama presiunilor Moscovei, iar programul blocului lor electoral are laitmotivele nostalgiei sovietice.

„Moscova i-a unit pe Dodon și Voronin – doi lideri eșuați, care se urăsc și se tem de electorat”, a titrat Deutsche Welle în mai, când cei doi și-au dat mâinile pentru noua alianță.

Programul lor promite investițiile în agricultură, industrializare și echitate socială, dar caută mobilizarea electoratului pro-rus radicalizat, obișnuitele sperietori ale amenințării cu dispariția a Republicii Moldova și cu venirea antihristului, dacă pro-europenii reușesc să obțină majoritatea.

Un sondaj realizat de CBS-Research, o filială locală a  European Endowment for Democracy, plasează sprijinul pentru PAS la 35%, cu mult înaintea socialiștilor lui Igor Dodon , creditat cu 21%.

Partidul condus de Maia Sandu urma să obțină nu doar „o majoritate, ci o majoritate suficient de mare pentru a pune în aplicare schimbările constituționale, care să-i permită aplicarea reformelor”, potrivit Emerging Europe.

 

 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr