vineri

21 ianuarie, 2022

UPDATE Alegeri Republica Moldova: Sondaje credibile creditează partidul Maiei Sandu drept câștigător. Igor Dodon amenință cu proteste care să ducă la alte alegeri

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 iulie, 2021

Maia Sandu și Igor Dodon
Maia Sandu, președinte reformator al Republicii Moldova, și Fostul președinte Igor Dodon, apropiat al Moscovei, se înfruntă duminică în alegerile parlamentare anticipate

UPDATE ora 23.30

După procesarea a peste 46 % din voturi, Comisia Electorală Centrală a anunțat următoarele rezultate parțiale:

Partidulul Acțiune și Solidaritate (PAS), al cărui lider este Maia Sandu, a ajuns la 44,56 la sută% din voturi


Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) au 32,18%

Partidul Șor, al fostului primar al Orheiului, condamnat pentru fraudă și transfug are 8,39%.

Celelalte partide nu prind încă Parlamentul.

UPDATE ora 21


Prezența la vot la închiderea urnelor a fost de 48,16%. Au votat 1.465.623 de cetățeni în total (inclusiv diaspora, unde continuă voturile) din care în Republica Moldova 1.265.006

Prezențal a vot alegeri parlamentare anticvipate în Republica Moldova

UPDATE ora 19.10

Prezența la vot a atins pragul de 43,73%,â inclusiv diaspora (40,31 în Moldova)

Prezenta la vot în alegerile parlamentare din Republica Moldova

UPDATE ora 16,46:

Prezența la vot a ajuns la 33,35%, depășind pragul minim pentru validarea alegerilor.

Cozi la secţiile de votare în Transnistria, în timp ce trupele ruse se declară pregătite în eventualitatea unor „provocări”.

Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, a transmis un mesaj în limba română alegătorilor „dragi prieteni din Republica Moldova. (…) Grație mobilizării nemaivăzute a cetățenilor, atât din țară cât și din diaspora, profesionalismul, integritatea și europenitatea au învins. Acum, când se decide soarta parlamentului și guvernului, am încredere în echipa Maiei Sandu. Partidul Acțiune și Solidaritate are sprijinul meu plenar. Împreună aducem Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană prin reforme și investiții, prin combaterea corupției și ridicarea nivelului de trai al cetățeniilor. Vă îndemn, ca de la Năslavcea la Giurgiulesți și de la Criva la Palanca, împreună să pornim vremurile bune! PAS cu PAS”, spune Donald Tusk în  mesajul său.

UPDATE 12,40: 

Prezența de vot la ora 12.40, ora României, era de 24,23%, după ce votaseră 699.380 de cetățeni și se dublase față de ora 10.00.

„Parlamentul administrează banii ţării, de aceea trebuie să fim atenţi cui încredinţăm banii ţării. De alegerea noastră depinde ce fel de legi vor vota următorii parlamentari. Am votat pentru un Parlament cinstit cu care să pot să lucrez”, a declarat Maia Sandu, președinte a Republicii Moldova, după ce  a votat la Chișinău

Secțiile de vot din străinătate sunt suprasolicitate.

Știrea inițială

Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați duminică la urne în cadrul unui scrutin care s-ar putea dovedi crucial pentru soarta țării și reformele democratice din Republica Moldova și pentru continuarea procesului pro-european declanșat de Maia Sandu, președinte a țării de dincolo de Prut.

Peste 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi duminică la urne, să decidă dacă vor susține poziția Maiei  Sandu împotriva forțelor pro-rusești. Sunt organizate 12 secţii de votare și în România, dintre care două sunt în Bucureşti.

23 de partide care se luptă pentru cele 101 mandate ale Parlamentului de la Chișinău, dar șansele cele mai mari sunt ale Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), al cărui lider este Maia Sandu și Alianța Partidului Socialiștilor cu cel al Comuniștilor, condusă de fostul președinte Igor Dodon.

Miza traiectoriei  pro-europene

După obținerea majorității parlamentare, un guvern controlat de PAS, împreună cu Maia Sandu, urmează să accelereze reformele și să fructifice acordul semnat cu Uniunea Eeuropeană semnat în 2014.

UE a promis 600 de milioane de euro Republicii Moldova pentru relansarea economiei în condițiile pandemiei, cu condiția continuării reformelor blocate de opoziție.

Astfel că, președintele Republicii Moldova a dizolvat Parlamentul, la sfârșitul lunii aprilie, și a convocat alegeri anticipate, și ca urmare a crizei politice provocate de socialiști.

Decizia președintei Maia Sandu a venit după ce Parlamentul dominat de socialiști a adoptat o declarație care condamna Curtea Constituțională de la Chișinău  de  „uzurparea puterii”.

Unul dintre sondajele credibile din ultimele zile creditează Partidul Alianției pentru Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, președintele țării, drept câștigător al alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova, care vor avea loc dumincă. În schimb, fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, a amenințat cu proteste de stradă care să ducă la alte alegeri, dacă nu s-ar recunoaște victoria ipotetică a alianței socialiștilor cu comuniștii.

Anterior, Parlamentul a votat pentru declararea stării de urgență, pentru a împiedica alegerile anticipate, care nu s-ar mai fi putut organiza pe perioada acesteia.

(Citiți și: „Chişinăul se întoarce în criză politică, după atacul socialiștilor asupra deciziilor Curții Constituționale. Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate”)

Curtea Constituțională a decis că declararea stării de urgență a fost neconstituțională și a permis, astfel, convocarea alegerilor parlamentare anticipate.

Partidul Maiei Sandu, creditat cu obținerea majorității parlamentare

Un sondaj realizat de CBS-Research, o filială locală a  European Endowment for Democracy, plasează sprijinul pentru PAS la 35%, cu mult înaintea socialiștilor lui Igor Dodon , creditat cu 21%.

Partidul condus de Maia Sandu (foto) ar urma să obțină nu doar „o majoritate, ci o majoritate suficient de mare pentru a pune în aplicare schimbările constituționale, care să-i permită aplicarea reformelor”, potrivit Emerging Europe.

Mai mult decât atât, în afară de PAS și socialiști, niciun alt partid sau bloc electoral nu ar intra în parlament, ceea ce înseamnă că PAS ar beneficia de o redistribuție suficientă de locuri pentru a-și revendica majoritatea constituțională.

Sondajul nu include intențiile de vot ale celor 200.000 de cetățeni din diaspora Moldovei, care au votat mai ales cu Maia Sandu la alegerile prezidențiale, în ciuda cozilor lungi la secțiile de votare și a lipsei buletinelor de vot care au lăsat zeci de mii în imposibilitatea de a vota.

Pe 22 iunie, într-o altă victorie pentru Sandu, instanța supremă a Moldovei a ordonat Comisiei Electorale Centrale să deschidă mai multe secții de votare în străinătate: vor fi acum 191, față de 139 în noiembrie.

Sondajul nu reușește, totuși,  să includă și respondenți din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care găzduiește aproximativ 10% din electorat (aproape toți sunt etnici ruși, care votează în mod tradițional socialist sau comunist).

Ce va face Igor Dodon dacă nu i s-ar recunoaște victoria ipotetică

„Există riscuri reale ca, după 11 iulie, din cauza ambițiilor personale, a orgoliului și blocării procesului de desemnare a premierului, putem avea iar alegeri”, susține Igor Dodon (foto), citat de ipn.md.

Politicianul a spus că „în cazul în care cei de dreapta vor încerca să nu recunoască victoria lor (socialiștilor și comuniștilor) la parlamentare”, aceștia vor ieși în stradă la protest, potrivit sursei citate.

„Și acum vom lua locul întâi și lor le este frică. De ce fac această provocare legată de secțiile de vot pentru transnistreni? Înțeleg că pierd aceste alegeri și recurg la astfel de acțiuni”, a spus Igor Dodon.

„România absentă”

Același sondaj de opinie a mai dezvăluit că sprijinul pentru unificarea cu România este de doar 35%, suficient de mult, totuși, pentru strategia lui Sandu de a păstra legătura cu politicienii români care ar putea dori să ajute campania PAS la distanță.

Minoritățile etnice rusești, ucrainene și găgăuze ale Moldovei – care reprezintă aproximativ un sfert din populația Moldovei – devin îngrijorate atunci când România își manifestă interesul pentru țară, considerându-l ca primul pas către eventuala unificare a celor două țări.

Totuși, „cu excepția unor naționaliști radicali de la Alianța pentru Unitatea Românească (AUR, un partid parlamentar român care prezintă candidați la alegerile Republicii Moldova), majoritatea politicienilor români par să fi acceptat tacit că, lăsând deoparte istoria și politica, România pur și simplu nu ar putea să-și permită să absoarbă cea  mai săracășară a Europei, potrivit Emerging Europe.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sprijinul pentru AUR în Moldova este în prezent cu mult sub pragul de intrare în parlament, motiv pentru care unii observatori locali nu s-au sfiit să spună că este o abordare ineficientă să-i încurajeze pe candidații AUR, ca să-i sperie pe etnicii ruși nehotărâți dacă să-i voteze pe socialiști și comuniști.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr