Senatul francez a adoptat sâmbătă, după zece zile de dezbateri conflictuale, contestata reformă a pensiilor, proiectul emblematic al președintelui Emmanuel Macron care a generat timp de săptămâni greve și demonstrații, informează AFP, potrivit Agerpres.
Premierul Elisabeth Borne nu și-a ascuns satisfacția după acest prim succes legislativ real, la începutul unei săptămâni decisive în care guvernul speră să vadă această reformă adoptată definitiv după un curs parlamentar haotic.”S-a făcut un pas important”, a salutat imediat ea într-o declarație pentru AFP, convinsă că “există o majoritate” în Parlament pentru adoptarea reformei.
Proiectul emblematic al celui de-al doilea mandat al președintelui Macron nu și-a încheiat călătoria legislativă. Un vot crucial îl așteaptă probabil joi în Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului. Senatul și-a încheiat cursa contra cronometru sâmbătă seara, cu o zi înaintea termenului stabilit, duminică la miezul nopții, conform articolului din Constituție la care guvernul a recurs pentru a limita timpul dezbaterilor legislative.
În timp ce Senatul încheia examinarea reformei, sute de mii de oameni au ieșit în stradă în a șaptea zi de acțiune împotriva reformei și a creșterii vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani. Ministerul de Interne a numărat 368.000 de manifestanți în Franța, dintre care 48.000 la Paris, mai puțin decât pe 16 februarie, zi care a mobilizat cel mai puțin de la începutul protestului din 19 ianuarie. Cifrele sunt în scădere semnificativă față de marți, când 1,28 milioane de oameni au ieșit în stradă în Franța, potrivit Ministerului de Interne.
La rândul său, sindicatul CGT a estimat că peste un milion de persoane au manifestat sâmbătă. Este cea mai mică cifră prezentată de sindicatul central de la începutul mișcării sociale, mai mică decât cei 1,3 milioane de manifestanți din 16 februarie.
Francezii sunt, potrivit sondajelor, în cea mai mare parte ostili acestei reforme, considerând-o “nedreaptă”, în special pentru femeile și angajații cu locuri de muncă dificile.
În februarie, avalanșa de amendamente depuse de alianța de stânga NUPES a împiedicat Adunarea să se pronunțe asupra acestei reforme, contestată din toate părțile, fără a reuși măcar să examineze articolul 7 care prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
În Senat, unde partidul de stânga radical Franța Nesupusă (La France insoumise, LFI) nu are membri aleși, dezbaterile au fost mai furtunoase decât se aștepta. Pentru a grăbi discuțiile care s-au prelungit, ministrul Muncii a recurs la articolul 44.3 din Constituție, care permite un vot unic pe întregul text fără a se supune la vot amendamentele la care guvernul se opune.
Acum este rândul Comisiei paritare mixte (CMP) să contribuie la un compromis asupra măsurilor pe care Adunarea și Senatul nu le votează în aceiași termeni. Tabăra prezidențială și dreapta par să dețină control în această comisie.
Vineri, președintele Macron a spus că reforma pensiilor trebuie să se “termine” în Parlament, sugerând că nu exclude nimic, inclusiv recurgerea la articolul 49.3 din Constituție, care permite adoptarea fără vot. Opoziția ar putea recurge la o moțiune de cenzură, pentru a determina căderea guvernului. O singură moțiune a fost încununată cu succes în timpul celei de-a 5-a Republici, pe 5 octombrie 1962, determinând căderea guvernului premierului Georges Pompidou.
***
