duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 martie, 2022

Impactul războiului din Ucraina asupra economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE) este estimat la 1-1,5% din PIB de specialiștii Capital Economics, care avertizează că regiunea va fi afectată pe două canale: blocajele de pe lanțurile de aprovizionare și creșterea prețurilor la alimente și energie.

Încrederea consumatorilor a scăzut în Polonia în martie la cel mai scăzut nivel din ultimele peste două decenii. Scăderi abrupte s-au înregistrat și în Cehia. Mai mult, industria începe să raporteze primele semne de suferință/

Asociația auto cehă a declarat că o treime dintre firme au raportat deficite de materii prime din cauza conflictului. În același timp, sondajele efectuate de producătorii polonezi arată că o pondere record a firmelor din sectorul autovehiculelor și al metalelor fabricate au raportat că deficitele de materii prime au dus la scăderea producției în martie.


”Acesta este probabil doar vârful aisbergului.”

Liam Peach, economist pentru Europa emergentă, într-o notă transmisă investitorilor.

Industria va fi afectată ca urmare a scăderii cererii de export, a întreruperilor de pe lanțurile globale de aprovizionare și a creșterii costurilor la energie. Exporturile totale de bunuri și servicii către Rusia și Ucraina s-au ridicat la 3% din PIB în Europa Centrală înainte de război. Cu toate că acestea sunt mult mai mici decât schimburile comerciale cu Europa de Vest, ele sunt totuși semnificative și se vor pierde aproape în totalitate în acest an.

”Credem că impactul general asupra comerțului net ar putea reduce cu 1,0-1,3% puncte din creșterea PIB-ului în Ungaria, Cehia și Polonia în acest an”, estimează Liam Peach.

Impactul asupra industriei va fi agravat de întreruperile lanțului de aprovizionare. 10% din inputurile intermediare utilizate de producătorii din Polonia provin din Rusia, iar ponderea este alarmant de mare, de 25% în Bulgaria și Lituania.


În plus, importurile de minereu de fier din Ucraina reprezintă 80% din totalul importurilor de minereu de fier în Cehia și Polonia. Producătorii de oțel din Polonia se așteaptă ca întreruperile să dureze două-trei luni până când vor fi găsiți noi furnizori.

”Este dificil de estimat în această etapă cât de grave vor deveni turbulențele de pe lanțurile de aprovizionare, dar este posibil ca acestea să afecteze o serie de sectoare și să provoace o scădere bruscă a producției de vehicule în T2”, scriu economiștii.

România, vulnerabilă din perspectiva contului curent

Cea de-a doua cale de propagare a efectelor economice nefavorabile va fi inflația. Specialiștii capital Economics se așteaptă ca prețul petrolului să rămână peste 100 de dolari pe baril în acest an, ceea ce va ține inflația peste țintele băncilor centrale din regiune.

Prețurile ridicate ale petrolului vor determina, de asemenea, deteriorarea soldurilor contului curent – dacă petrolul scade la 100 de dolari pe baril până la sfârșitul anului, factura importurilor de energie din ECE va fi cu 20 de miliarde de dolari mai mare decât în 2021, echivalent cu 1-1,5 % din PIB.

”Acest lucru va împinge conturile curente într-un deficit mai mare în Polonia și Ungaria (5% din PIB) și la niveluri și mai alarmante în România (8% din PIB)”, notează ei, adăugând că și cursurile de schimb vor resimți presiuni puternice în acest context.

2% în plus la inflație

ECE este autosuficientă în privința multor alimente, inclusiv cereale și legume, dar există produse care nu sunt cultivate pe plan intern în cantități mari și sunt importate din Rusia și Ucraina – nuci, semințe și uleiuri vegetale. Polonia importă peste 50% din uleiul de floarea soarelui și de soia din Ucraina, deci este deosebit de vulnerabilă la perturbările comerțului.

”Ne așteptăm ca războiul din Ucraina să adauge două puncte procentuale la inflația din ECE în acest an. Efectul de amortizare al inflației mai ridicate asupra veniturilor reale ale gospodăriilor și a cheltuielilor consumatorilor va fi întărit de condițiile monetare mai stricte”, se arată în raportul citat.

Capital Economics anticipează o creștere a dobânzii cheie de politică monetară până la 6% în Polonia și 8% în Ungaria.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Evaluarea noastră este că aceste două canale vor reduce cu 2,5% creșterea PIB-ului din Europa Centrală și de Est în acest an, dar credem că o politică fiscală mai relaxată și un potențial impuls din partea refugiaților ucraineni vor oferi un sprijin compensator, așa că ne-am redus previziunile de creștere a PIB-ului cu 1,0-1,5% puncte în total”, conchid ei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: