Recenta scădere a sentimentului economic de la nivel european reprezintă o preocupare majoră pentru decidenții politicii monetare, aceasta sugerând că economia zonei euro ar putea suferi o lovitură puternică din cauza războiului din Ucraina, a declarat Philip Lane, economist-șef al Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat Politico.
Lane a subliniat scăderile „destul de semnificative și substanțiale” ale indicilor de încredere atât pentru consumatori, cât și pentru companii, numindu-le o „îngrijorare majoră” pentru factorii de decizie ai BCE.
Săptămâna trecută, sentimentul consumatorilor din zona euro a înregistrat a doua cea mai puternică scădere din istorie, în timp ce așteptările companiilor privind evoluția producției industriale s-au prăbușit.
Principala preocupare o reprezintă inflația.
„Este posibil ca Europa să fie nevoită să se obișnuiască cu prețuri mai mari”, a spus economistul-șef BCE, dar a adăugat că cea mai mare parte a inflației „se va disipa”.
„Avântul – care presupune că inflația din fiecare lună este mai mare decât cea din luna anterioară – credem că va înregistra un declin”, a comentat Lane.
Lane a reiterat totodată poziția instituției, spunând că BCE va reacționa flexibil în cazul în care războiul ar produce ravagii și mai mari în economie decât se prevedea. Cu alte cuvinte, în situația în care creșterea economică va avea de suferit, iar inflația va scădea sub țintă, BCE este pregătită să schimbe politica monetară la 180 de grade și să reia achizițiile de obligațiuni.
Faptul că inflația din zona euro a atins aproape 6% – de aproape trei ori ținta BCE – a determinat Consiliul guvernatorilor BCE la începutul acestui an să accelereze închiderea programelor de achiziții de active pe scară largă. La acea vreme, BCE și-a schimbat, de asemenea, și îndrumările de politică, spunând că va crește ratele dobânzilor „cândva după” încheierea achizițiilor de active, mai degrabă decât „curând după” – un semnal că nu se va grăbi să majoreze ratele.
Philip Lane a apărat totodată previziunile recente ale ale BCE, care includeau impactul asupra economiei al unor scenarii alternative, cum ar fi un boicot asupra importurilor de gaze și petrol rusești. Aceste previziuni au fost criticate pentru că ar fi mult prea optimiste. Chiar și în cel mai sever scenariu, BCE vedea o creștere cu 2,3% a zonei euro în acest an și anul viitor.
Prognozele BCE sunt în contrast puternic cu cele ale economiștilor din sectorul privat și ale guvernului german, care insistă că o interzicere a importurilor de petrol și gaze ar împinge Europa în următoarea recesiune.
Cancelarul german Olaf Scholz a atacat duminică seara economiștii care au sugerat că economia zonei euro ar putea face față unor astfel de măsuri. Economiștii nu sunt doar că „greșesc”, dar sunt și „iresponsabili” să facă astfel de sugestii bazate pe „un model matematic care în cele din urmă nu funcționează cu adevărat”, a comentat el.
***
