Guvernul va înființa un centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale, sub forma unui Hub la Ministerul Finanțelor, care va colecționa, gestiona și pune la dispoziția tuturor factorilor interesați informații fiabile, validate și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu banii publici.
Hub-ul Financiar se va interconecta la nivel de servicii cu Platforma de Cloud Guvernamental.
Va fi un sistem de comunicare multi-canal între guvern, cetățeni, mediul de afaceri și furnizorii de servicii, ce va permite MF să asigure creșterea accesului la informații, centralizarea și integrarea datelor și aplicațiilor, eficientizarea procesului de decizie în activitatea publică, creșterea veniturilor și reducerea
costurilor, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului de OUG pus în dezbatere publică.
Implementarea unei infrastructuri hardware și software omogene este esențială din punct de vedere al importanței realizării unor sisteme (proiecte) informatice care necesită o atenție sporită din perspectiva intereselor de securitate ale statului, mai menționează în NF.
Documentul nu precizează valoarea investiției, ci prezicează că finanțarea cheltuielilor se asigură prin PNRR, de la Bugetul de Stat prin bugetul Ministerului Finanțelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, prin fonduri externe nerambursabile sau din alte surse de finanțare legal constituite.
Centrul de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice la nivelul Ministerului Finanțelor (HUB-ul Financiar) va fi declarat de uz și interes public general pentru interesele financiare ale Statului Român și ale Uniunii Europene.
Ce este Hub-ul financiar
Hubul Financiar este centrul de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice înființat și dezvoltat la nivelul Ministerului Finanțelor, alcătuit cel puțin din următoarele componente:
- Infrastructura de bază, Infrastructura ca serviciu (IaaS)
- Platforma ca serviciu (PaaS)
- Software-ul ca serviciu (SaaS)
- sistemele informatice găzduite pe această infrastructură.
MF este instituția ce va crea, dezvolta și administra Hub-ului Financiar, prin înființarea, administrarea și dezvoltarea unei infrastructuri, la nivel național, inclusiv prin implementarea de tehnologii cloud și prin dezvoltarea unor sisteme și aplicații informatice găzduite pe această infrastructură.
Scopul obiectivului de investiții în HUB-ul Financiar, de uz și interes public național pentru securitatea financiară a statului, este:
- Realizarea unei infrastructuri hardware și software omogene de interes esențial pentru securitatea financiară a statului, prin implementarea investițiilor în tehnologia informației și comunicațiilor TIC – parte componentă și a PNRR din domeniul de activitate al M.F., prin realizarea unei infrastructuri optimizate tehnic și financiar și prin abordarea unitară a proiectelor de infrastructură TIC, care oferă următoarele avantaje:
- Distribuirea judicioasă a vârfurilor de sarcină;
- Întreținerea uniformă, mai eficientă prin competențe mai rapid formate a sistemelor aflate în producție;
- Utilizarea unui sistem de securitate și monitorizare unitar;
- Evitarea formării de silozuri (sisteme informatice care funcționează de sine stătător, cu slabă inter-operativitate;
- Costuri recurente semnificativ mai mici.
Principalele beneficii economice care sunt avute în vedere după realizarea sistemului informatic integrat, bazat pe o structură unitară și omogenă, de interes național pentru securitatea financiară a statului:
- Funcționarea corespunzătoare a instituțiilor publice și plata salariilor în sectorul bugetar, pensiilor și a ajutoarelor sociale;
- Împiedicarea blocării sistemului financiar-bancar din România deoarece Trezoreria are în sistemul național de plăți o pondere relativ egală cu suma activităților celorlalte bănci;
- Plățile efectuate de către contribuabili pot fi evidențiate în sistemul fiscal fără a întârzia nejustificat reluarea activităților normale ale operatorilor economici;
- Evitarea blocării traficului în vămile de frontieră (rutier, fluvial, aerian) deoarece fac imposibilă încasarea drepturilor de import/taxe vamale, accize și TVA) pentru mărfurile care sunt introduse pe teritoriul Uniunii Europene, prin birourile vamale de frontieră;
- Funcționarea Sistemului Informatic Vamal are ca efect împiedicarea blocării activității nu numai pentru vama română ci si pentru o porțiune semnificativă a Sistemului Vamal Integrat al Uniunii Europene, se vor împiedica întârzieri în efectuarea comerțului intra-comunitar cu România prin limitarea drastică a posibilității de verificare a codurilor TVA;
- Creșterea eficienței controlului și în consecință eliminarea riscului de fraudă cu produse accizabile prin limitarea accesului la documentele de însoțire a mărfurilor accizabile.
Efectele nerealizării acestui jalon – nu se va realiza interoperabilitatea sistemelor informatice
Neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență poate avea drept consecințe:
- pierderea a aproximativ 98.343,55 mii euro, fără TVA, fonduri europene nerambursabile;
- pierderea credibilității României în fața Comisiei Europene și a partenerilor occidentali și afectarea șansei României de a se adapta digital la noile realități privind guvernarea electronică, interoperabilitatea sistemelor informatice, regimul administrării virtuale a datelor din sectorul public și relevanța acestora pentru buna funcționare a statului român.
Jalon PNRR – parte din reforma administrației fiscale, care va crește PIB-ul și va reduce decalajul TVA
„Reglementarea este inclusă în Componenta 8 – Reforme fiscală și reforma sistemului de pensii, din PNRR, având ca prim obiectiv general O.1 Reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal pentru consolidarea sistemului fiscal și pentru creșterea veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 3 puncte procentuale din PIB (2,5 procente din reforma administrației fiscale și 0,5 procente din revizuirea cadrului fiscal) și reducerea decalajului de TVA cu cel puțin 5 puncte procentuale, ambele comparativ cu 2019”, se menționează în NF.
Termenul de implementare este sfârșitul anului 2025.
****
