marți

9 iulie, 2024

16 mai, 2023

Când discutăm despre digitalizarea sectorului de stat privirile se îndreptă în primul rând către ANAF, acolo unde așteptările sunt mari, atât din partea cetățeanului cât și a economiei și companiilor. Președintele instituției, Lucian Heiuș, a prezentat în conferința CursDeGuvernare de marți în ce va consta modernizarea și digitalizarea Fiscului.

Acest proces pare să fie de această dată unul rapid pentru că multe proiecte ale ANAF sunt finanțate prin PNRR, având deci termene clare de implementare și jaloane de respectat.

Prezent marți la conferința CursDeGuvernare ”Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România”, organizată la Palatul Parlamentului, Lucian Heiuș a vorbit despre planurile de modernizare ale instituției făcând însă precizarea că și alte instituții ale statului trebuie să avanseze în același ritm ca lucrurile să se schimbe fundamental.

Big Data la ANAF


APIC Big Data este unul dintre proiectele mari cu termen de finalizare decembrie 2025.

Este de fapt o bază mare de informații pe care inspectorii Fiscului o vor folosi pentru a face analize de risc. Lucian Heiuș spune că, după decembrie 2025, Fiscul va putea identifica cu multă precizie locul și momentul în care se produce evaziune fiscală , astfel încât echipele de inspecție vor interveni ”exact acolo unde este nevoie”.

”Facem și acum analize de risc, însă cu un grad mai mare de improbabilitate. Încercăm să direcționăm resursa de care dispunem, și care este limitată, acolo unde se produce evaziunea fiscală.

Pentru asta trebuie să ai acces la toate in formațiile, să poți să faci o analiză de risc corectă și să te duci astfel exact acolo unde se produc lucrurile”, a prezentat Lucian Heiuș utilitatea proiectului.

SFERA, programul de gestionare al creanțelor fiscale – posibilă extindere la persoane fizice


Un alt program cu termen de finalizare decembrie 2025 este SFERA, program de gestionare a creanțelor fiscale ale persoanelor juridice.

Președintele ANAF spune că își dorește foarte tare să extindă acest program și la persoanele fizice. În ceea ce privește creațele persoanelor fizice, Fiscul are o problemă: deține un program informatic foarte vechi ce dă rateuri, deci rata de încasare a acestor creanțe nu este foarte bună.

SPV pe telefon

ANAF vrea să modernizeze și relația cu contribuabilul. Există ”șapte sau opt proiecte prin care încercăm ca întregul contact cu contribuabilul să se facă eminamente în sistem online”, asigură Lucian Heiuș.

E vorba, între altele, și de modernizarea SPV. Un proiect ratat în trecut dar readus în actualitate prin soluția finanțării prin PNRR, este cel al accesului în SPV de pe telefon. ”Interfață mult mai atractivă, modernă și dinamică, să poți să obții orice informație la orice oră din zi și din noapte”, descrie președintele ANAF proiectul.

Legat tot de SPV, Lucian Heiuș a constatat că pentru un expert contabil programul este ușor accesibil, dar pentru cineva care are o altă profesie și care, de exemplu, și-a făcut un PFA și nu este dispus să plătească un contabil, programul este ”aproape imposibil”. În consecință, Lucian Heiuș anunță: ”I-am pus pe colegii mei să modifice SPV și am făcut o echipă de proiect, să încerc să-l fac cât mai accesibil și atractiv și pentru un om care nu este economist și vrea să facă operațiuni simple”.

IA preia munca operatorilor de call-center

Un alt proiect se referă la chatbot-ul ANAF care să înlocuiască operatorii de call-center. Va fi un proiect bazat pe machine learning- chatbot-ul va învăța din multitudinea de întrebări care sunt puse ANAF și va răspunde automat și, foarte important, unitar.

Lucian Heiuș speră ca chatbot-ul să devină funcțional la jumătatea anului viitor, proiectul fiind ”stabilit, aprobat și finanțat”.

e-Factura pentru toți- se așteaptă avizul formal al Comisiei Europene

”Dacă ar fi după mine, ar fi fost implementată”, asigură Lucian Heiuș. Explicațiile oferite:

” După Comisia Europeană, așteptăm să primim derogare pentru a merge în sistemul B2B. Mă interesează să nu mai poată cel din Dragonul Roșu să încarce portbagajul unui om din Orăștie și să nu-i dea nicio factură. Practic, să nu se mai poată deplasa nicio marfă pe teritoriul României fără să fie emisă acea factură în sistem electronic.

Să intru în sistem, în sevrer-ul central al ANAF și de acolo să plece spre clientul respectiv, cu toate măsurile de securitate, cu toată certitudinea că factura va ajunge acolo. Fiecare factură va avea număr unic. Sunt state la care funcționează de câțiva ani, Ungaria, de exemplu. Așteptăm această derogare. Verbal ni s-a spus că totul este ok. E foarte complicat. Ne pregătim pentru 2 milioane – 2 milioane și jumătate de facturi pe zi”.

Notificarea de conformare, probabil cel mai important lucru făcut în 2022

”Un pas în direcția bună deja l-am făcut: a fost modificat Codul de procedură fiscală și emitem, de o lună, acea notificare de conformare, prin care-i spunem unui contribuabil ce riscuri am identificat. Dacă vine și le rezolvă, nu mai are nicio treabă cu Inspecția Fiscală.

Cred că a fost cel mai important lucru pe care l-am făcut anul trecut, reușind să introducem această etapă premergătoare.

Un contribuabil care este corect nu va mai fi controlat niciodată. Un contribuabil la care apar semne de întrebare primește această notificare și, dacă vine în 30 de zile cu documente, cu contabilul, și își rezolvă problema, la fel, nu va mai fi controlat niciodată. Parcurgând această etapă, el poate să treacă și într-o altă categorie de risc: mediu, scăzut sau deloc.

Atunci, automat, și rambursările de TVA și tot modul în care el este tratat este diferit. Dacă nu, rămâi cu risc mare și atunci atenția pe care noi le-o acordăm va fi din ce în ce mai penetrantă“, a precizat președintele ANAF.

Problema ANAF: plățile cash și birocrația impusă de terți. 7 miliarde lunar se plătesc cu plăsuța

Lucian Heiuș spune că Fiscul se modernizează, dar ca lucrurile să se schimbe evident mai trebuie ceva.

În primul rând, de educație financiară. ”Este dureros și anormal: 20% din impozitele și taxele care se plătesc lună de lună, și dacă luăm o medie de 30 – 32 de miliarde de lei pe care le încasăm lunar asta înseamnă aproximativ 7 miliarde de lei, încă se plătesc cu plăsuța. Având toate posibilitățile să facă acest lucru online, 20% din impozite se plătesc la coadă, cu plăsuța. Pe 25 ale lunii vin oameni să plătească 500, 800 de lei numerar. Și mai pleacă și supărați că stau la coadă.

În al doilea rând, de conștiința digitalizării. Exemplu oferit de Lucian Heiuș: ”Se depun dosare pentru acele panouri fotovoltaice, Casa Verde. Nu vă supărați, vorbim deja de doi ani de digitalizare și avem în serviciile fiscale municipale și orășenești un aflux de sute de mii de oameni care vin să-și ia un certificat de atestare fiscală pe persoană fizică. Trebuie să facă același lucru și la Primărie, fiindcă onor cei de la Mediu au pus în cerințe că omul trebuie să depună formatul ăla vechi, pe hârtie. Păi, vrem să ne digitalizăm și să facem pași înainte? Sunt sute de mii de oameni care cer certificate de atestare fiscală pentru vreo 70.000 de proiecte, când prin PatrimVen puteau direct să ia certificatul și nu mai aveam această situație”.

Despre evaziune: ”Nu este așa de mare cum se spune. Și dacă am colecta tot, n-am depăși 36% din PIB, că ăsta e sistemul de taxare”

În contextul discuțiilor despre ”gaura de la buget”, președintele ANAF a insistat să facă o precizare:

”Evaziunea fiscală din România nu este așa de mare cum se spune. Nouă, ca români, parcă ne place să ne lăudăm câtă corupție avem, câtă evaziune avem, cât nu colectăm… Noi discutăm de acel 26 – 27% venituri fiscale în PIB. Și japonezii și SUA au tot cam atât.

Dacă am încasa tot, cu actualul sistem de impozitare din România nu am depăși 36% din PIB. Pentru că ăsta este sistemul de impozitare din România, care este un sistem corect, pentru că mediul economic din România este tânăr, de 30 de ani. Alții fac afaceri de sute de ani. Și, atunci, nu poți să mergi cu o impozitare ridicată.

Ai nevoie în continuare, de impozite scăzute, ca să poți să acumulezi, ca mediul de afaceri să se dezvolte, să fie atractiv pentru investiții.

ici nu pot să accept, eu, ca ANAF, ca tot timpul să mi se spună că suntem doar la 27% din PIB, când media europeană e 40%. Da, dar la mine, dacă aș colecta absolut tot, ar fi 37% maximul.”

***

Conferința integrală:

Partenerii evenimentului:

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: