sâmbătă

10 iunie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 martie, 2023

Regiunile din România populează coada clasamentului european privind competitivitatea, rezultatele fiind extrem de slabe la nivelul tuturor celor 11 piloni luați în calcul de specialiștii Comisiei Europene.

Mai mult, România, alături de Franța și Slovacia, înregistrează cele mai mari discrepanțe între cea mai dezvoltată zonă (capitala) și restul țării. Experții europeni avertizează că pentru o bună dezvoltare este mai important ca regiunile să facă progrese, chiar dacă nu foarte mari, la cât mai mulți indicatori, nu să fie campioni la unul singur.

Cea mai competitivă regiune din UE este, conform ediției din 2022 a RCI, regiunea Utrecht (Olanda), urmată de Zuid-Holland (Olanda) și regiunea capitalei Franței, Île-de-France. Toate trei au obținut un scor cu 40 de puncte peste media UE. În top zece regiuni cu cele mai bune performanțe se regăsesc cinci din Olanda, două din Belgia, (inclusiv regiunea capitalei Bruxelles și zona limitrofă) și regiunile capitale din Danemarca, Franța și Suedia.


La polul opus, cu 50 sau mai multe puncte în urma mediei UE, se află șase regiuni din România, două regiuni grecești și două regiuni bulgare. Ultimele 10 regiuni nu includ nicio capitală.

Harta competitivității regionale din UE

Legătura dintre dezvoltare și competitivitate

Raportul CE evaluează legătură dintre nivelul de dezvoltare al regiunilor și competitivitatea acestora. În medie, regiunile cu un PIB/capita de peste 100% din media UE au o performanță mai bună decât cele care se încadrează la 75%-100% din medie, care la rândul lor performează mai bine decât cele sub 75% din media EU.

(Citiți și: ”PIB/capita – progres uriaș ale României în ultimii 10 ani. Bucureștiul ajunge la 164% din media UE: avem și cea mai dură divergență internă”)

Cele mai semnificative discrepanțe între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate apar în cazul pilonului privind inovarea, care constituie o treime din scorul privind competitivitatea.

Toate regiunile din statele membre din estul UE și-au îmbunătățit performanța între ediția din 2016 și cea din 2019, în timp ce în regiunile din sudul UE, care prezintă la rândul lor niveluri relativ scăzute de competitivitate, performanțele au fost inegale.


Între edițiile din 2019 și 2022, majoritatea regiunilor din estul UE au continuat să recupereze decalajul, inclusiv în statele baltice, Croația, Ungaria, Polonia și Slovenia. Cu toate acestea, anumite părți din Cehia, România, Slovacia și Bulgaria s-au îndepărtat și mai mult de media UE, avertizează specialiștii UE.

Principalii indicatori și poziția României

Ediția din 2022 a ICR utilizează o metodologie complet revizuită și recalculează cele două ediții anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: „De bază”, „Eficiență” și „Inovare” și din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivității.

La indicii „De bază” sunt incluși pilonii: „Instituții”, „Stabilitate macroeconomică”, „Infrastructuri”, „Sănătate” și „Educație de bază”.

Față de celelalte regiuni din UE, regiunile din România stau cel mai rău la capitolele stabilitatea macroeconomică, unde doar noi și grecii avem probleme, și educația de bază, unde împărțim ultimele poziții din clasament cu bulgarii.

La indicii „Eficiență” sunt incluși pilonii: „Învățământ superior, formare și învățare pe tot parcursul vieții”, „Eficiența pieței muncii” și „Dimensiunea pieței”.

În privința eficienței, România are mari probleme regionale la capitolul dimensiunea pieței, unde toate regiunile mai puțin capitala se află la sub 50% din media UE. Pe de altă parte, multe regiuni din Europa se confruntă cu o situația similară.

Lucrurile stau diferit când vine vorba despre pilonul învățământ superior, formare și învățare pe tot parcursul vieții, unde regiunile din România au o poziție mai slabă decât cele din UE, cu excepția celor din sudul Spaniei.

La indicii „Inovare” sunt incluși pilonii: „Maturitate tehnologică”, „Sofisticarea întreprinderilor” și „Inovare”.

Aici România are, de departe, cele mai slabe rezultate, fiind mult în urma celorlalte regiuni, dar și departe de mediile europene. În privința maturității tehnologice, suntem la sub 50% din media UE cu toate regiunile (mai puțin capitala), la fel ca bulgarii și grecii. La capitolul sofisticarea întreprinderilor sunt tot sub medie, alături de multe regiuni din Bulgaria, Ungaria, dar și Polonia. O situație similară este și în cazul inovării.

(Pentru a vedea cum se clasează România la toți cei 11 piloni, accesați AICI harta interactivă realizată de Comisia Europeană)

Concluziile studiului: nu lăsați regiunile în urmă

Cercetarea scoate în evidență diferențe mari în ceea ce privește competitivitatea regională din UE. Cele mai scăzute valori sunt concentrate în regiunile statelor membre din est, urmate de cele din statele sudice.

(Citiți și: ”O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial”)

În statele membre de est și de sud, doar unele dintre regiunile care găzduiesc capitala sau un oraș mare au un punctaj peste media UE. Toate regiunile din Austria, Benelux (Belgia, Țările de Jos și Luxemburg), Germania și cele trei state membre nordice au un scor peste medie, în timp ce în Franța și Irlanda performanța este mai variată, cu regiuni sub și peste media UE.

”O performanță bună corespunde unui ansamblu de factori care acționează la unison. Analizele recente cu privire la factori cheie de creștere economică locală au scos în evidență că avansurile simultane în mai multe zone sunt o rețetă mai bună de succes decât a te descurca excelent într-o singură arie”, se arată în raportul CE.

Capitalele, fruntașe în aproape toate statele membre UE

Regiunea capitalei tinde să fie cea mai competitivă din țară, cu doar câteva excepții (Germania, Italia și Țările de Jos). Diferența dintre regiunea capitalei și restul variază, cu decalaje deosebit de mari observate în Franța, România și Slovacia. Țările mai competitive tind să aibă un decalaj mai mic între regiunea capitalei și celelalte regiuni ale acesteia. De asemenea, acestea au diferențe mai mici între toate regiunile lor.

”Acest lucru arată că performanța tuturor regiunilor contează pentru competitivitatea unei țări. Politicile publice și investițiile ar trebui să promoveze convergența ascendentă, care ajută regiunile mai puțin competitive să-și îmbunătățească performanța și să recupereze teren, asigurând totodată că cea mai competitivă regiune continuă să prospere”, susține experții europeni.

Avantajele regiunilor competitive

Între 2016 și 2022, competitivitatea regională s-a îmbunătățit în regiunile mai puțin dezvoltate, în timp ce performanța regiunilor în tranziție a fost mai variată.

Regiunile mai competitive au avantaje semnificative în dezvoltarea economică și nu numai. De exemplu, în regiunile mai competitive, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare. De asemenea, femeile au performanțe mai bune în regiunile mai competitive, iar rata tinerilor care nu studiază și nu lucrează (NEET) este mai redusă. În cele din urmă, regiunile mai competitive sunt deosebit de atractive pentru proaspeții absolvenți, deoarece este mai ușor să găsești un loc de muncă acolo.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 82 (al 19-lea, socotindu-se în sens invers) al revistei (exclusiv print) CRONICILE – Curs de Guvernare , sub titlul ”Înapoi, în improvizație”. Din cele 184 de pagini ale acestui

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: