Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele mai dezvoltate și cele mai sărace dintr-o regiune.
Astfel, coeziunea în profil teritorial se conturează ca o problemă-cheie pentru dezvoltarea României.
Evoluția PIB/locuitor și a câştigului salarial mediu net
Diferențele între regiunea București-Ilfov și celelalte regiuni ale țării vor rămâne considerabile, potrivit prognozei publicate de CNSP. Astfel, cea mai puțin dezvoltată regiune, cea de Nord-Est, va avansa de la doar 27,5% față de regiunea Capitalei la 30,9% ca PIB/locuitor, în timp ce Regiunea Vest, cea mai dezvoltată din provincie, de-abia ve reuși să treacă pragul de 50%.
(Citiți și: ”Viteza de lărgire a faliilor dintre cele 3 Românii: o comparație la 10 ani”)
Mult mai mici decât decalajele de PIB/locuitor, diferențele dintre câştigurile salariale ale locuitorilor pe regiuni se vor diminua și ele, de la un ecart cuprins între 63,4% pentru Sud-Est și 71,5% pentru Vest până la unul cuprins între 66,4% pentru Sud-Muntenia și 76% pentru Vest, cu observația că partea de sud a țării, cu excepția Olteniei ar urma să înregistreze avansuri salariale sub cele ale PIB/locuitor, exprimate în puncte procentuale.
Astfel, se va accentua polarizarea la nivel individual a beneficiilor raportate la rezultatele economice concretizate în PIB/locuitor exact în regiunea Capitalei, unde decalajele de nivel de trai în raport cu zona înconjurătoare se vor accentua cu ritmuri dintre cele mai ridicate. Un semnal îngrijorător îl constituie singura reducere relativă a câștigului salarial mediu net, care ar urma să apară în județele din regiunea Sud-Muntenia.
Diferențele de nivel de trai dintre județe, în creștere
Dacă diferențele de nivel de trai între regiuni ar urma să se mai reducă, deși nivelurile actuale fac dificilă pentru România o aderare la Zona Euro în condiții de coeziune în teritoriu, prognoza CNSP nu arată prea bine în profil interregional, unde, în majoritatea cazurilor, ecartul dintre județele cu cele mai mari salarii nete și cu cele mai mici salarii nete se va majora semnificativ.
Aparent, în loc să se producă o apropiere în nivelul de trai pe întinderea unei regiuni, s-a copiat modelul regiunii Capitalei. Astfel încât decalajele tind să se majoreze în interiorul regiunilor între județele cele mai bogate și cele mai sărace. Fapt cu atât mai vizbil cu cât este vorba despre centre urbane puternice precum Cluj, Timișoara sau Iași.
În partea de sud a țării, unde regăsim și cele mai mari perspective de păstrare a stării de sărăcie relativă, avem și cele mai uniforme regiuni. Cu o adevărată surpriză în Regiunea Sud-Est, unde Constanța ar urma să piardă poziția de lider în materie de salarii către Tulcea. Semnal de alarmă pentru un un oraș care, dată fiind poziția geografică (pe modelul Rotterdam), ar fi avut posibilitatea să devină a doua forță economică a țării după București.
Urmărește-ne pe Google News
