Hamas, sau Mişcarea de Rezistenţă Islamică, al cărei braț armat a declanșat atacurile de sâmbătă asupra Israelului, a fost înfiinţată în 1987, în timpul primei Intifada sau revolte palestiniene.
Este susţinută de Iranul şiit şi împărtăşeşte ideologia islamistă a Frăţiei Musulmane, care a fost înfiinţată în Egipt în anii 1920, scrie Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Gruparea conduce Fâşia Gaza din 2007, după un scurt război civil cu forţele loiale mişcării Fatah, condusă de preşedintele Mahmoud Abbas, care se află în Cisiordania şi care conduce şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP).
Preluarea controlului asupra Fâşiei Gaza de către Hamas a urmat victoriei sale în alegerile parlamentare palestiniene din 2006 – ultima dată când acestea au avut loc. Hamas l-a acuzat pe Abbas că a conspirat împotriva sa. Abbas a descris ceea ce s-a întâmplat ca fiind o lovitură de stat.
De atunci, au avut loc numeroase runde de conflicte cu Israelul, implicând adesea atacuri cu rachete ale Hamas din Gaza în Israel şi atacuri aeriene şi bombardamente israeliene asupra Gaza.
(Citiți și: ”Contextul și semnificația atacului Hamas asupra Israel și prosibile efecte”)
Hamas refuză să recunoască statul Israel şi s-a opus în mod violent acordurilor de pace de la Oslo, negociate de Israel şi OEP la mijlocul anilor 1990.
Brațul înarmat al Hamasului și acțiunile sale teroriste
Hamas are o aripă armată numită Brigăzile Izz el-Deen al-Qassam, care a trimis în Israel oameni înarmaţi şi atentatori sinucigaşi cu bombe.
Hamas îşi caracterizează activităţile armate drept rezistenţă împotriva ocupaţiei israeliene.
Carta sa fondatoare din 1988 cerea distrugerea Israelului, deşi liderii Hamas au oferit uneori un armistiţiu pe termen lung, sau Hudna în arabă, cu Israelul în schimbul unui stat palestinian viabil pe toate teritoriile palestiniene ocupate de Israel în războiul din 1967. Israelul consideră acest lucru ca fiind un şiretlic.
Hamas este desemnată ca organizaţie teroristă de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Egipt şi Japonia.
Hamas face parte dintr-o alianţă regională care cuprinde Iranul, Siria şi gruparea islamistă şiită Hezbollah din Liban, care se opun în general politicii americane în Orientul Mijlociu şi Israelului.
Deşi baza sa de putere se află în Gaza, Hamas are, de asemenea, susţinători în teritoriile palestiniene şi are lideri răspândiţi în tot Orientul Mijlociu, în ţări precum Qatar.
50 de ani de la Războiul din 1973
Atacul cu rachete de sâmbătă și infiltrarea Hamasului au loc la împlinirea a 50 de ani de la Războiul din 1973, un atac surpriză al vecinilor arabi ai Israelului care a început pe 6 octombrie 1973.
Războiul s-a soldat cu moartea a 2.600 de israelieni şi cu cel puţin 9.500 de morţi şi dispăruţi de partea arabă în trei săptămâni de lupte.
„Suntem în război, aceasta nu este o simplă operaţiune sau un ciclu de violenţă, ci un război”, a declarat premierul israelian, Benjamin Netanyahu, într-un mesaj video. Referindu-se la „un atac surpriză” al Hamas, el şi-a încheiat discursul spunând: „Suntem în război şi vom câştiga”.
Într-un mesaj audio difuzat de televiziunea Hamas, comandantul ramurii armate a mişcării a anunţat că a lansat operaţiunea „Potopul Al-Aqsa” împotriva Israelului şi a precizat că a lansat peste „5.000 de rachete”. „Am decis să punem capăt tuturor crimelor ocupaţiei (Israelului)”, a declarat Mohammad Deif, comandantul militar al Hamas, în mesajul său.
AFP aminteşte că în luna mai, Israelul a lansat o ofensivă împotriva Jihadului Islamic palestinian în Fâşia Gaza, declanşând un război de cinci zile între armata israeliană, Jihadul Islamic şi alte grupări armate din teritoriu, care s-a soldat cu moartea a 34 de palestinieni şi a unui israelian. Hamas nu s-a implicat în acest conflict.
Israelul a impus o blocadă strictă asupra Fâşiei Gaza de când Hamas a preluat controlul în 2007.
****
(Citiți și: ”Contextul și semnificația atacului Hamas asupra Israel și prosibile efecte”)
***
