Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Istorie pură pentru România: Pentru prima oară de la agatârși încoace, spațiul dintre Marea Neagră și Tisa devine buricul politic al Europei

Un moment istoric, la care România – cea istorică și cea reală deopotrivă – n-ar fi putut spera până acum 15 ani: apogeul unei lupte,… Mai mult

08.05.2019

La obiect

Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni

Două companii strategice controlate de Guvern încă rezistă la presiunile acestuia de spoliere a resurselor de investiţii prin dividende cât mai mari. Adunările generale  ale… Mai mult

07.05.2019

Cronicile
Cronicile

Graficul: Sănătatea creșterii economice românești prin comparație cu creșterea poloneză. Explicații și consecințe

de Adrian N Ionescu , 25.9.2018

Creșterea economiei românești din ultimul deceniu a fost impresionantă în valoare nominală, în fața tuturor celorlalte state UE.

Însă ea are o mare problemă congenitală: România a câștigat în ultimii 10 ani, din salturile de creștere economică, mai puţin decât Polonia din creșterile mai mici, dar mult mai stabile.

Creșterea economică medie anuală a ultimilor 10 ani a fost de 2,5% în România, dar de 3,3% în Polonia, potrivit datelor Eurostat în preţuri curente şi monedele naţionale.

Astfel, evoluţia creşterii economice ilustrează plaja largă de variații în cazul României, cu extreme îndepărtate, în vreme ce creşterile poloneze, au avut extreme mai mici, dar valori exclusiv pozitive.

Creștere ”din salarii” versus creștere sustenabilă

PIB-ul României a crescut cu 8,3% în 2008, pe seama stimulării nesustenabile a consumului prin majorări de salarii.

Urmarea a fost că, dacă pentru România au venit apoi doi ani de recesiune, adâncă în 2009 (-5,9%) și severă în 2010 (-2,8%), Polonia doar și-a corectat ritmul de creștere în 2009 (până la 2,8%, de la 4,2% în 2008).

Și în 2017, creșterea de 6,9% a fost rezultatul aproape exclusiv al majorărilor salariale anterioare, ca și a unei relaxări fiscale care a încurajat consumul.

Corecția negativă a ritmului în 2018 va fi din nou profundă în România (până la aproape jumătate față de 2017 – spun analiștii).

În acelaşi timp, Polonia îşi va mări cadenţa creșterii (de la 4,6% la 4,9, potrivit Erste Group Research).

Calitatea creşterii

La diferenţele statistice se adaugă diferențele de calitate a creșterii, cea a creşterii României afectând serios șansele de progres în viitor.

(Citiți și: Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale)

În 2009, atuurile Poloniei au fost piaţa internă stabilă şi dezvoltată şi capacitatea factorilor de decizie de a ţine în frâu dezechilibrele, potrivit FMI.

În schimb economia României a intrat în colaps economic, dezechilibrată de efectele importurilor masive care au alimentat consumul.

Apoi, România s-a văzut nevoită să taie din salarii şi să majoreze TVA, în timp ce Polonia a știut să folosească fondurile europene pentru a păstra, pe timpul crizei, creşterea în domeniul pozitiv și a putut să reducă impozitul pe venit şi să stimuleze consumul la momentul potrivit.

În 2017 cele două economii au fost stimulate de consum, dar din nou în ponderi care au deteriorat echilibrele în România, respectiv respectând echilibrele în Polonia.

Deficitul bugetar a fost de 1,7% din PIB în Polonia, anul trecut, în timp ce Guvernul României abia a reuşit să se menţină la 2,9% (la un pas de limita maximă acceptabilă în UE.

Polonia a înregistrat excedent de cont curent anul trecut (chiar dacă numai de 0,2%), în vreme ce deficitul de cont curent românesc a fost de 3,3% din PIB.

Riscurile salturilor

Analiştii (inclusiv cei ai Băncii Naţionale şi Consiliului Fiscal) nu obosesc să avertizeze că guvernul îşi va găsi epuizate instrumentele de stimulare a creşterii, atunci când chiar va fi nevoie de ele, pentru că economia se va fi aflat pe panta descendentă a ciclului economic, sau chiar în recesiune.

(Citiți și: ”Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea”)

Dimpotrivă, stimularea creşterii prin majorarea salariilor şi relaxare fiscală atunci când economia este deja pe panta ascendentă a ciclului economic , riscă în plus să provoace rupturi în economie.

Companiile și economia în general își revin mai greu după o cădere, dar își pot spori ritmul de creștere de la niveluri mai mici la unele mai mari.

„Să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi la următoarea fază,  mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”, declara recent, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (foto).

Și, nu întâmplător, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a văzut în situația de a sesiza creșterea importurilor ca urmare a stimulării veniturilor, dând exemplul sugestiv al achizițiilor de carne de porc din Polonia.

În schimb, omologul său polonez dădea, la începutul acestui an, exemplul negativ al creșterii nesustenabile a economiei românești și explica simplu paguba salturilor.

„Nu greșesc dacă spun că, pentru Polonia, ar fi mai bine să aibă o rată de creștere de 3% pentru o lungă perioadă de timp, decât să ne dezvoltăm ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (estimare ad-hoc, n.r.)”, a spus guvernatorul Bancii Poloniei, Adam Glapinsk (foto), într-un interviu pentru Gazeta Prawna.

De ce nu? „Acolo (în România), la un moment dat, creșterea poate încetini puternic și, pe medie, în câțiva ani va fi mai mică”, a explicat guvernatorul băncii centrale a Poloniei.

Adam Glapinsk își poate permite luxul de a amâna intrarea în Zona Euro, pentru că aceasta ar fi „o casă în flăcări”

Mugur Isărescu (foto) se vede nevoit să constate că, pentru România adoptarea „euro nu este o opţiune, este o obligaţie”.

Deși Zona Euro poate fi comparată cu „o casă neterminată”, iar România are lipsuri la pregresul convergenței, guvernatorul BNR a sugerat de mai multe ori, că aderarea la Euro ar obliga România la respectarea unor reguli mai stricte dar mai benefice, așa cum s-a întâmplat cu aderarea la UE.

Semnele pericolelor actuale

Indicatorii economiilor Poloniei și României diferă și acum la fel de periculos pentru economia românească, (păstrând proporțiile statistice).

Evoluţiai sectorului construcţiilor este pe minus în România şi pe plusd în Polonia, în timp ce raportul

Economia Poloniei și-a confirmat ritmul de creștere în trimestrul 2 din 2018 (5,2% an/an, după 5,1% în trimestrul 1).

În Polonia, „scăderea accentuată a investițiilor a fost aproape în întregime compensată de accelerarea exporturilor”, spune un raport Capital Economics, emis marți.

În schimb, Economia României a continuat să-și reducă ritmul de creștere (4,2%) după o prăbușire anterioară a acestuia.

În România, nu numai că investițiile scad, dar exporturile nete sunt negative.

Și în Polonia creșterea salariilor va determina creșterea inflației, dar aceasta deja tinde să se plafoneze (2,0% în august, după 1,9% în iulie).

În România, creșterea salariilor de 14,4% (an/an în mai) a dus la creșterea semnificativă a inflației până la 5,1% în august, față de 4.6% an/an în iulie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Liviu Dragnea, pronunțarea sentinței definitive – luni, 27 mai. DNA a cerut majorarea pedepsei

Vladimir Ionescu

Curtea Supremă va pronunța pe 27 mai, adică a doua zi după alegerile europarlamentare, hotărârea definitivă din Dosarul angajărilor fictive, dosar în care Liviu Dragnea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței: Sumele cheltuite cu iluminatul festiv depășesc și 50% din valoarea contractelor pentru serviciile de iluminat public

Vladimir Ionescu

Costurile iluminatului festiv depășesc, în cazul unor primării, chiar și 50% din suma totală alocată pentru iluminatul public, reiese dintr-o analiză realizată de Consiliul Concurenței.… Mai mult

Stiri

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni recomandă desființarea Secției speciale: Risc de presiune foarte mare, ce poate submina independența procurorilor

Vladimir Ionescu

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni recomandă desființarea Secției speciale de anchetarea magistraților, întrucât există un risc de presiune foarte ridicat asupra procurorilor, de natură să… Mai mult

Stiri

Noua definiție mondială a kilogramului a intrat în vigoare

Vladimir Ionescu

Noua definiţie mondială a kilogramului, independentă de orice obiect fizic, a intrat în vigoare luni, potrivit Agerpres. Noul sistem internaţional de măsurare, ce vizează şi… Mai mult

Stiri

CCR amână a treia oară decizia privind completurile de 3 judecători. Mizele

Vladimir Ionescu

CCR a amânat luni decizia referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Este a treia amânare a soluționării acestei… Mai mult

Stiri

Video de colecție / Poliția rutieră a cerut, la propriu, ”parola”, șoferilor care au vrut să intre în Târgoviște în timpul mitingului PSD

Razvan Diaconu

Un bărbat care voia să intre în Târgoviște duminică, să vadă meciul celor de la Chindia – Metaloglobus București, a fost oprit de polițiști la… Mai mult

Stiri

Procurorii militari s-au autosesizat după acțiunea jandarmilor de la Topoloveni. Acuzațiile – abuz în serviciu și lipsire de libertate

Vladimir Ionescu

Parchetul militar s-a autosesizat după reținerea de către jandarmi a protestatarilor de la Topoloveni și a deschis un dosar in rem (pe fapte, suspecții urmează… Mai mult