Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Graficul: Sănătatea creșterii economice românești prin comparație cu creșterea poloneză. Explicații și consecințe

de Adrian N Ionescu , 25.9.2018

Creșterea economiei românești din ultimul deceniu a fost impresionantă în valoare nominală, în fața tuturor celorlalte state UE.

Însă ea are o mare problemă congenitală: România a câștigat în ultimii 10 ani, din salturile de creștere economică, mai puţin decât Polonia din creșterile mai mici, dar mult mai stabile.

Creșterea economică medie anuală a ultimilor 10 ani a fost de 2,5% în România, dar de 3,3% în Polonia, potrivit datelor Eurostat în preţuri curente şi monedele naţionale.

Astfel, evoluţia creşterii economice ilustrează plaja largă de variații în cazul României, cu extreme îndepărtate, în vreme ce creşterile poloneze, au avut extreme mai mici, dar valori exclusiv pozitive.

Creștere ”din salarii” versus creștere sustenabilă

PIB-ul României a crescut cu 8,3% în 2008, pe seama stimulării nesustenabile a consumului prin majorări de salarii.

Urmarea a fost că, dacă pentru România au venit apoi doi ani de recesiune, adâncă în 2009 (-5,9%) și severă în 2010 (-2,8%), Polonia doar și-a corectat ritmul de creștere în 2009 (până la 2,8%, de la 4,2% în 2008).

Și în 2017, creșterea de 6,9% a fost rezultatul aproape exclusiv al majorărilor salariale anterioare, ca și a unei relaxări fiscale care a încurajat consumul.

Corecția negativă a ritmului în 2018 va fi din nou profundă în România (până la aproape jumătate față de 2017 – spun analiștii).

În acelaşi timp, Polonia îşi va mări cadenţa creșterii (de la 4,6% la 4,9, potrivit Erste Group Research).

Calitatea creşterii

La diferenţele statistice se adaugă diferențele de calitate a creșterii, cea a creşterii României afectând serios șansele de progres în viitor.

(Citiți și: Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale)

În 2009, atuurile Poloniei au fost piaţa internă stabilă şi dezvoltată şi capacitatea factorilor de decizie de a ţine în frâu dezechilibrele, potrivit FMI.

În schimb economia României a intrat în colaps economic, dezechilibrată de efectele importurilor masive care au alimentat consumul.

Apoi, România s-a văzut nevoită să taie din salarii şi să majoreze TVA, în timp ce Polonia a știut să folosească fondurile europene pentru a păstra, pe timpul crizei, creşterea în domeniul pozitiv și a putut să reducă impozitul pe venit şi să stimuleze consumul la momentul potrivit.

În 2017 cele două economii au fost stimulate de consum, dar din nou în ponderi care au deteriorat echilibrele în România, respectiv respectând echilibrele în Polonia.

Deficitul bugetar a fost de 1,7% din PIB în Polonia, anul trecut, în timp ce Guvernul României abia a reuşit să se menţină la 2,9% (la un pas de limita maximă acceptabilă în UE.

Polonia a înregistrat excedent de cont curent anul trecut (chiar dacă numai de 0,2%), în vreme ce deficitul de cont curent românesc a fost de 3,3% din PIB.

Riscurile salturilor

Analiştii (inclusiv cei ai Băncii Naţionale şi Consiliului Fiscal) nu obosesc să avertizeze că guvernul îşi va găsi epuizate instrumentele de stimulare a creşterii, atunci când chiar va fi nevoie de ele, pentru că economia se va fi aflat pe panta descendentă a ciclului economic, sau chiar în recesiune.

(Citiți și: ”Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea”)

Dimpotrivă, stimularea creşterii prin majorarea salariilor şi relaxare fiscală atunci când economia este deja pe panta ascendentă a ciclului economic , riscă în plus să provoace rupturi în economie.

Companiile și economia în general își revin mai greu după o cădere, dar își pot spori ritmul de creștere de la niveluri mai mici la unele mai mari.

„Să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi la următoarea fază,  mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”, declara recent, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (foto).

Și, nu întâmplător, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a văzut în situația de a sesiza creșterea importurilor ca urmare a stimulării veniturilor, dând exemplul sugestiv al achizițiilor de carne de porc din Polonia.

În schimb, omologul său polonez dădea, la începutul acestui an, exemplul negativ al creșterii nesustenabile a economiei românești și explica simplu paguba salturilor.

„Nu greșesc dacă spun că, pentru Polonia, ar fi mai bine să aibă o rată de creștere de 3% pentru o lungă perioadă de timp, decât să ne dezvoltăm ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (estimare ad-hoc, n.r.)”, a spus guvernatorul Bancii Poloniei, Adam Glapinsk (foto), într-un interviu pentru Gazeta Prawna.

De ce nu? „Acolo (în România), la un moment dat, creșterea poate încetini puternic și, pe medie, în câțiva ani va fi mai mică”, a explicat guvernatorul băncii centrale a Poloniei.

Adam Glapinsk își poate permite luxul de a amâna intrarea în Zona Euro, pentru că aceasta ar fi „o casă în flăcări”

Mugur Isărescu (foto) se vede nevoit să constate că, pentru România adoptarea „euro nu este o opţiune, este o obligaţie”.

Deși Zona Euro poate fi comparată cu „o casă neterminată”, iar România are lipsuri la pregresul convergenței, guvernatorul BNR a sugerat de mai multe ori, că aderarea la Euro ar obliga România la respectarea unor reguli mai stricte dar mai benefice, așa cum s-a întâmplat cu aderarea la UE.

Semnele pericolelor actuale

Indicatorii economiilor Poloniei și României diferă și acum la fel de periculos pentru economia românească, (păstrând proporțiile statistice).

Evoluţiai sectorului construcţiilor este pe minus în România şi pe plusd în Polonia, în timp ce raportul

Economia Poloniei și-a confirmat ritmul de creștere în trimestrul 2 din 2018 (5,2% an/an, după 5,1% în trimestrul 1).

În Polonia, „scăderea accentuată a investițiilor a fost aproape în întregime compensată de accelerarea exporturilor”, spune un raport Capital Economics, emis marți.

În schimb, Economia României a continuat să-și reducă ritmul de creștere (4,2%) după o prăbușire anterioară a acestuia.

În România, nu numai că investițiile scad, dar exporturile nete sunt negative.

Și în Polonia creșterea salariilor va determina creșterea inflației, dar aceasta deja tinde să se plafoneze (2,0% în august, după 1,9% în iulie).

În România, creșterea salariilor de 14,4% (an/an în mai) a dus la creșterea semnificativă a inflației până la 5,1% în august, față de 4.6% an/an în iulie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult