Germania – cum se negociază formarea unei coaliții

Cele trei partide care speră să formeze următorul guvern al Germaniei au convenit după alegeri asupra unui cadru de bază pentru discuțiile lor oficiale – un proces, scrie Politico, care a fost, cel puțin public, remarcabil de fluid și colegial. Acum se derulează negocierile detaliate, care ar trebui să se încheie înainte de decembrie.

Aproape 300 de negociatori din partea social-democraților (SPD), a Verzilor și ai liber-democraților (FDP) au început să se întâlnească de săptămâna trecută pentru a stabili detaliile potențialului acord de coaliție. Cei 300 sunt împărțiți în 22 de grupuri de lucru, care acoperă toate domeniile, de la mobilitate la democrație, până la problemele climatice.

Grupurile de lucru ar trebui să își prezinte recomandările până pe 10 noiembrie, moment la care liderii partidelor vor prelua și vor încerca să rezolve orice chestiuni rămase nesoluționate. Obiectivele sunt acelea de a prezenta un acord de coaliție până la sfârșitul lunii noiembrie și instalarea unui nou guvern, condus de Olaf Scholz (SPD), în jurul datei de 6 decembrie.

Când au anunțat, luna trecută, că sunt gata să treacă la discuții oficiale pentru formarea coaliției, cele trei partide au prezentat un document de 12 pagini care conține cadrul general pentru formarea unui nou guvern. Acesta include un acord de principiu privind creșterea salariului minim la 12 euro pe oră, o prioritate pentru SPD și Verzi sau neimplementarea unei limite de viteză pe autostrăzile germane, ceva dorit de FDP.

Există însă și domenii în care cele 3 partide au mult de discutat până să ajungă la o înțelegere:

Acțiuni climatice

Orice acord de coaliție va include acțiuni semnificative privind politica climatică: investiții în infrastructura de energie curată, eliminarea vehiculelor pe combustibili fosili și oprirea producției de cărbune, printre alte altele. Toate, cu scopul de a asigura că Germania este pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivelor climatice convenite la nivel internațional.

În documentul preliminar de luna trecută, părțile au spus că văd respectarea angajamentelor climatice drept „sarcina noastră centrală comună”. Cele trei partide s-au angajat în document că vor să pună capăt exploatării de cărbune în Germania „în mod ideal” până în 2030, cu opt ani mai devreme decât planifica guvernul Angelei Merkel.

SPD și Verzii privesc însă în mod diferit cuvântul „ideal” și rămâne de văzut ce limbaj se va utiliza în așteptatul acord oficial de coaliție.

O altă politică climatică controversată este inițiativa Verzilor de a reduce sau elimina subvențiile care produc impact negativ asupra climei, cum ar fi deducerea fiscală acordată navetiștilor. Verzii au făcut campanie în acest sens, dar FDP refuză, afirmând că măsura va avea impact asupra muncii în general.

Politici fiscale și monetare

Impozitarea și datoria publică vor fi întotdeauna unele dintre cele mai controversate probleme în discuțiile dintre cele două partide de stânga și FDP. Luna trecută, părțile au scris că vor păstra așa-numita ”frână a datoriilor”, care limitează datoria publică la sub 0,35% din PIB.

Același document mai preciza că nu se are în vedere „introducerea niciunui impozit pe active nou și nu vor fi majorate impozite, precum impozitul pe venit, impozitul pe profit sau taxa pe valoarea adăugată”. Dar problema fiscalității continuă să provoace unele tensiuni între FDP și potențialii parteneri.

Pentru Verzi și SPD, angajamentul de a nu majora taxele existente este deja o concesie semnificativă; pentru FDP nu este suficient. Ambele formațiuni de stânga au spus că insistența FDP de a nu crește taxe, inclusiv pentru persoanele bogate, înseamnă că nu va exista loc pentru acordarea de eventuale facilități claselor sociale cu venituri mai mici.

Dincolo de politicile interne, regulile fiscale și politica monetară a Băncii Centrale Europene sunt, de asemenea, pe ordinea de zi. FDP promovează frugalitatea germană în întreaga Uniune Europeană, în timp ce SPD și Verzii sunt deschiși față de conceptul de datorie comună.

În ceea ce privește regimul monetar al BCE, plecarea lui Jens Weidmann din funcția de președinte al Bundesbank a reaprins o dezbatere națională despre ratele dobânzilor, care probabil se va regăsi și în discuțiile de coaliție.

Politică externă și de apărare

Politica externă și de securitate a fost în mare parte absentă în timpul campaniei electorale, dar subiectele vor fi atinse în măsura în care partenerii de coaliție vor detalia formularea preliminară vagă privind „responsabilitatea Germaniei pentru Europa și lume”.

Părțile sunt de acord ca Germania să coopereze mai mult cu armatele europene, să adopte o politică restrictivă a exportului de arme în temeiul unui regulament UE corespunzătoare, rute legale de migrație și să fie înființată o comisie parlamentare care să analizeze critic misiunea de evacuare a militarilor germani din Afganistan.

Din angajamentul preliminar lipsesc însă subiecte mai complicate: politica noului guvern față de China și Rusia și obiectivul de a cheltuieli 2% din buget pentru a respecta cerințele NATO. Verzii susțin ferm ca Germania să respecte cerința de 2%, în vreme ce SPD și FDP doresc reducerea cheltuielilor de apărare.

Unul dintre cele mai dificile subiecte de abordat este cel al conductei Nord Stream 2: Verzii cer blocarea proiectului, SPD îl dorește cât mai rapid funcțional.

Alte complicații: pensii și locuințe

Reforme ale pensiilor: Partidele au declarat luna trecută că nu intenționează să reducă pensiile sau să mărească vârsta de pensionare. Dar întrebarea mai mare – cum se va asigura noul guvern că sistemul are suficiente fonduri să plătească.

Politica locuințelor: Odată cu creșterea chiriilor în Berlin și în întreaga țară, asigurarea de locuințe la prețuri accesibile a devenit un obiectiv cheie pentru SPD. Atât ei, dar și Verzii, vor plafonarea chiriilor. FDP se opune și are ca variantă construirea a 400.000 de apartamente noi pe an, dintre care 100.000 subvenționate de guvern.