Gata, nu mai avem excedent comercial nici în industria auto!
vineri

26 noiembrie, 2021

Gata, nu mai avem excedent comercial nici la mașini și echipamente pentru transport !

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 octombrie, 2021

Deficitul comercial al României a fost de -1,73 miliarde euro în luna august 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Din păcate, pe trendul început în lunile trecute, singurul excedent sectorial pe care îl mai aveam, la mașini și echipamente pentru transport, a dispărut complet, rezultatul cumulat de la începutul anului în schimburile cu exteriorul devenind negativ (-57,1 milioane euro).

Diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat după primele opt luni ale anului curent până la 14.602,3 milioane euro sau 6,1% din PIB prognozat pentru anul în curs.În contextul în care atât exporturile cât și importurile au fost în scădere semnificativă sezonieră (perioada concediilor de vară), avansul livrărilor către străinătate a fost mai mare decât al intrărilor de mărfuri (+23,3% față de +21,1%).

Cu toate acestea, dat fiind efectul de bază net defavorabil dat de performanțele relative slabe obținute în anul precedent, deficitul lunar s-a majorat cu circa o șeptime (fusese doar ceva mai mare de 1,5 miliarde euro în august 2020). Ceea c ear trebui să ne atenționeze că avem nevoie de un ritm de creștere a exporturilor mult mai mare decât cel al importurilor pentru a reuși, eventual, să mai reducem din deficitul comercial cronic pe care ne-am obișnuit să-l consemnăm.


Dacă suma exporturilor lunare a fost în august de 5,67 miliarde euro, importurile au trecut de 7,4 miliarde euro. Pe primele opt luni, livrările la extern au însumat circa 48,2 miliarde euro iar intrările 62,8 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate în primele 7 luni ale anului a coborât sub nivelul de anul trecut și la cea mai redusă valoare din ultimii zece ani, ușor sub 80%.

Seria statistică arată tendința deficitului comercial lunar de a se stabiliza pentru o lună „normală” la cota de 2 miliarde euro, depășită la finele T1 2021. Pe acest trend ne îndreptăm (fapt confirmat de prognoza oficială în vigoare) spre un minus anual de aproape 10% din PIB în schimburile externe de mărfuri, ceea ce pune o presiune pronunțată pe cursul de schimb.

Contrar excedentelor comerciale consemnate pe toată linia ale statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria) România continua să aibă un deficit comercial semnificativ. În bună parte (cam două cincimi) provenit chiar din aceste state care ne concurează pe propria noastră piață de desfacere, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă din perspectiva competitivității.

Singurul excedent, la mașini și echipamente de transport, pe cale de dispariție

Schimburile cu țările din UE au fost de 31,35 miliarde euro la export și 40,42 miliarde euro la import (72,9% din total la exporturi şi 72,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,16 miliarde euro și importuri de 14,95 miliarde euro (27,1% la export și, respectiv, 27,2% la import).


Au rezultat solduri negative de 10,65 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi ușor peste 4 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost de puțin mai accentuate, față de ponderea schimburilor de mărfuri, pe partea extracomunitară.

Segmentul de mașini și echipamente de transport și-a accentuat trendul negativ început în aprilie (alte -100 milioane euro în august !) iar singurul excedent sectorial pe care îl aveam a dispărut. Contribuția acestui segment strategic al exporturilor românești la diminuarea deficitului a evoluat rapid în jos, de la +5% la finele T1, spre -0,4% după primele 8 luni din 2021.

La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, se păstrează rezultatele slabe. Cu un minus de peste patru miliarde euro, gradul de acoperire a avut o valoare îngrijorătoare (78%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 28%. Mai mult, am trecut ușor pe plus la materii prime și materiale, ceea ce indică o incapacitate în creștere de a le prelucra în țară, cu valoare adăugată mai mare. Deficitul pe zona de produse alimentare s-a stabilizat la peste un miliard și jumătate eurodupă primele opt luni ale anului. De remarcat, gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a urcat la 70% într-o singură lună, de la 66% la finele lui iulie (în prima jumătate a anului, gradul de acoperire a fost și mai redus, doar 63%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și reluarea deplasărilor în perioada de acalmie a pandemiei și de concedii, pe fondul capacităților de producție insuficiente, au contribuit la accentuarea puternică a deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit 2,5 miliarde euro ( circa jumătate de miliard de euro doar în luna august).

Totuși, cea mai importantă sursă a deficitului comercial al Românieia continuat să o reprezinte soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la aproape șapte miliarde de euro sau aproape jumătate din total. Este consecința reducerii masive a capacității de producție pe o componentă strategică a industriei românești.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr