Deficitul comercial a atins un nivel record în luna martie 2021, respectiv 2.256,5 milioane euro, aproape 22% mai mult față de luna precedent a anului trecut, potrivit datelor comunicate de INS. De reținut, această evoluție a avut loc pe fondul unei performanțe foarte bune a exporturilor lunare (+20,1% și peste 6,5 miliarde euro), astfel încât rezultatul negative a fost cauzat de majorarea importurilor (+20,6%), care s-au apropiat de 8,8 miliarde euro lunar.
Exporturile fob pe T1 2021 au fost de 17.719,5 milioane euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) s-au situat la 23.046,5 milioane euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a scăzut după primele trei luni ale anului la 80,1%, valoare sub cea de anul trecut și tot problematică pentru stabilitatea macroeconomică (mult sub nivelul din 2011-2012, consemnat la precedenta criză).
Astfel, deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe după primul trimestru al anului în curs a ajuns la 5.327 milioane euro. Suma este echivalentă deja cu 2,3% din PIB estimat pentru 2021 și ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, fie și din perspectiva performanțelor mult mai bune consemnate de statele din regiune, cu minusuri minore sau aflate pe excedent comercial.
Dincolo de efectul de bază indus de pandemie, care a contribuit la valorile de peste 20% atât pe fluxul de livrări cât și pe intrările în țară, datele INS relevă un adevăr important. Întrucât ne-am obișnuit să avem un deficit extern cronic, majorările similare de exporturi și importuri se traduc într-un avans puternic al soldului negativ. Pentru a reduce acest sold, TREBUIE NEAPĂRAT să creștem semnificativ mai mult exporturile decât importurile.
Cu cât am muncit mai mult, cu atât am cumpărat mai multă mâncare pe datorie
Schimburile cu țările din UE au fost de 13,29 miliarde euro la export și 17,00 miliarde euro la import (75% din total la exporturi şi 73,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 4,43 miliarde euro și importuri de 6,04 miliarde euro (25% la export și 26,2% la import).
Au rezultat solduri negative de circa 3,7 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 1,6 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost mai pronunțată față de ponderea schimburilor de mărfuri pe partea extracomunitară (care a cumulat cam un sfert din schimburile externe dar o treime din minusul total).
Sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai aveam pozitiv) a intrat pe minus în luna martie (-61 milioane euro) iar soldul schimburilor sectoriale a încheiat primul trimestru al anului curent la nivelul de 238 milioane euro. Procentajul de diminuare a deficitului general pe acest segment strategic al exporturilor românești a scăzut de la 10% la doar 4%.
Deficitul pe zona de produse alimentare a depășit deja cota de 800 milioane euro după primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de doar 59%, comparativ cu aproape 100% în urmă cu doar șase ani. Trend negative și un semnal major de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României.
La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost slab. Cu un minus de peste 1,5 miliarde euro, gradul de acoperire s-a redus la o valoare îngrijorătoare (77%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 29%. Ceea ce nu arată prea bine pentru competitivitatea industriei, în tentativa de revenire economică.
Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și reluarea transporturilor au contribuit la accentuarea deficitului la combustibili și lubrifianți. Cea mai importantă sursă a deficitului comercial CRONIC al României o reprezintă, însă, soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la peste 2,4 miliarde euro sau 45% din total.
2 răspunsuri
Vad cam de multa vreme comentariile astea … idioate, ca alt termen nu-mi e la-ndemana.Tu ai trait in anii ’80 ? Tu stii ce insemna, la vremea aia, pentru un copil o portocala, o banana ?Daca , vezi bine, stia ce-i aia ? Vrei sa ne intoarcem inapoi ?
Mergi la piata sau la „Moll”, toata iarna au fost rosii, ardei, „trufandale” adica, de care aveam parte candva doar prin aprilie-mai. Si romanii, da, cumpara; au bani si isi permit ! Sa manance sanatos !Ce-ai vrea ?
O discutie ar mai putea fi : unde sunt „serele de alta data”? Iti spun eu unde :legea pietii a actionat si aici. Nu poti compara preturile de productie dintr-o sera – forta de munca, energia – cu cele din „tarile calde” iar transportul modern …. Conclusia : ciocul mic ! Si nu mai starni lumea cu nostalgii comuniste !!!
cumva mare parte din importuri sunt din zona de constructii: otel, bitum, fier etc?