Guvernul francez se confruntă cu o criză politică după ce ministrul Sănătății, Aurélien Rousseau, și-a dat miercuri demisia în semn de protest față de proiectul de lege privind controlul imigrației, care a trecut prin Adunarea Națională într-o formă mult mai dură decât cea elaborată de executivul condus de Emmanuel Macron.
Proiectul de lege a fost inițial menit să arate că Macron poate lua măsuri dure cu privire la migrație, menținând în același timp Franța deschisă lucrătorilor străini de care economia franceză are mare nevoie pentru deficitul de forță de muncă care se extinde în aproape toate domeniile.
Mediul de afaceri atrage atenția că Franța, ca toată Europa îmbătrânită, are nevoie de imigranți. Este timpul ca Franța să adopte o „politică de imigrare economică, selectivă și atentă”, declară Patrick Martin, președintele celui mai important patronat din Franța, Medef. „Nu liderii de afaceri vor forță de muncă străină, economia este cea care o cere” – a mai sus el.
Partidul centrist de guvernământ este divizat în acest moment din cauza acestei controversate legi a imigrației care conține măsuri atât de dure, încât Marine Le Pen, liderul formațiunii de extremă dreapta Reuniunea Națională, a declarat că ea marchează o „victorie ideologică” a platformei sale, scrie The Guardian.
Ministrul Rousseau și-a oferit imediat demisia în semn de protest față de lege, dar premierul Élisabeth Borne nu a spus dacă o va accepta.
Ministrul de Interne, Gérald Darmanin, a explicat că executivul trebuie să ia măsuri dure în privința imigrației pentru a opri ascensiunea RN, a lui Le Pen, care este acum cel mai mare partid de opoziție în parlament și, conform sondajelor, se plasează pe prima poziție înaintea alegerilor europene de anul viitor.
După ce partidele de opoziție au refuzat să dezbată proiectul săptămâna trecută, un text de compromis, mult mai radical, a fost elaborat rapid de o comisie parlamentară specială.
Cele mai controversate măsuri din lege:
- Este drastic redus accesul la ajutoare sociale pentru străini
- Sunt înăsprite regulile pentru studenții străini
- Sunt introduce cote de migrație
- Este foarte îngreunată obținerea cetățeniei franceze de către copii născuți pe teritoriul Franței de către cetățeni străini
- Persoanele cu dublă cetățenie condamnate pentru infracțiuni grave ar putea pierde cetățenia franceză.
- Pentru unele ajutoare sociale acordate străinilor sunt condiționate acum de șederea în Franța timp de cel puțin cinci ani sau 30 de luni în cazul celor care au un loc de muncă.
Premierul Borne: O lege necesară și conformă valorilor Republicii
Elisabeth Borne a scris pe X că era: „o lege necesară, utilă” pe care francezii și-au dorit-o. Ea a descris legea drept „eficientă și conformă cu valorile” Republicii și a concluzionat spunând că prin această reglementare a câștigat „interesul general”.
Proiectul de lege a fost adoptat de parlamentarii partidului lui Macron împreună cu Republicanii, de dreapta. Au votat pentru lege și cei din formațiunea lui Le Pen, însă guvernul întrunea oricum necesarul de voturi.
Politicienii de opoziție din stânga le-au amintit parlamentarilor din partidul președintelui că, atunci când Macron a fost reales pentru un al doilea mandate, în 2022, el a recunoscut că mulți alegători l-au ales nu pentru propriile idei, ci pentru a ține departe ideile de extremă dreapta ale adversarului său, Marine Le Pen.
Cyrielle Chatelain, un deputat al Verzilor, a declarat că nutrește un sentiment de „rușine și trădare” pentru că macron promovează ideile extremei drepte cu acest proiect de lege.
Mediul de afaceri: Este timpul ca Franța să adopte o „politică de imigrare economică, selectivă și atentă”
Este timpul ca Franța să adopte o „politică de imigrare economică, selectivă și atentă”, pe măsură ce deficitul de forță de muncă avansează în toată Uniunea, a declarat marți Patrick Martin, președintele organizației patronale Medef.
Comentariile au fost făcute cu doar o zi înainte ca înainte ca executivul să reușească să treacă în Adunarea Națională controversatul proiect de lege privind imigrația, după ce textul a fost ajustat cu ușile închise printr-o procedură parlamentară ce seamănă cu cea a „trilogurilor” UE.
„Ce este foarte frustrant este că nu ne-am pus întrebarea esențială: vom avea nevoie de forță de muncă migrantă?” pentru a răspunde tuturor locurilor de muncă vacantedi în următorii câțiva ani, a declarat marți Patrick Martin, președintele Medef, într-un interviu acordat Radio Classique preluat de Euractiv.
Până în 2030, ar trebui ocupate 800.000 de locuri de muncă, în condițiile în care companiile se confruntă deja cu „presiuni semnificative de recrutare”, a adăugat omul de afaceri ce reprezintă companii cu aproximativ 10 milioane de angajați.
În opinia sa, Franța și Uniunea sunt silite să se bazeze cel puțin parțial pe o forță de muncă din alte părți ale lumii.
„Evident, trebuie să [integram pe piața muncii] oameni care locuiesc deja în Franța”, a spus Martin, dar pur și simplu acest lucru nu este sufficient.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în iulie 2023, „se preconizează că (deficitele – n. red.) vor persista, atât în ocupațiile cu competențe înalte, cât și în ocupațiile cu competențe slabe,” din cauza nevoii de a înlocui persoanele care se pensionează.
Contrar narațiunii dreptei și a extremei dreapta, care susține că trebuie selectați imigranții cu aport economic ridicat, studiile arată că regularizarea migranților care lucrează aduce câștiguri economice net pozitive.
Aceste câștiguri pot fi semnificative, potrivit cercetătorului Pierre Cahuc, de la Sciences Po, care a publicat în septembrie, în Les Echos, un articol de opinie.
Imigrația este un element crucial de luat în considerare într-un context marcat de creștere economică redusă și îmbătrânire a populației. Din punct de vedere fiscal, regularizarea s-ar putea traduce într-un net pozitiv, întrucât munca declarată aduce mai multe venituri pentru stat.
Mai larg, studiile au constatat că, în medie, regularizarea migranților are consecințe fiscale și macroeconomice pozitive în toate țările OCDE.
Este nevoie urgentă de o dezbatere „motivată” asupra imigrației economice, a concluzionat Martin: „Nu liderii de afaceri vor forță de muncă străină; economia este cea care o cere”.
Societatea civilă și comuniștii: ”Cea mai regresivă lege din ultimii 42 ani”
În cadrul grupării centriste a lui Macron, zeci de parlamentari au votat împotriva proiectului de lege ori s-au abținut, dezvăluind diviziunile profunde din interiorul formațiunii.
Opoziția acuză că Macron a copiat angajamentul controversat al extremei conduse de Jean-Marie Le Pen și, ulterior, de fiica sa, Marine Le Pen: noțiunea de „preferință națională”, astfel încât beneficiile și locuințele să fie „în primul rând pentru francezi”.
Elsa Faucillon, deputat comunist, reclamă că executivul folosește aceleași cuvinte și idei ca extremă dreapta și merge mai departe decât Giorgia Meloni în Italia.
Este „cea mai regresivă lege din ultimii 40 de ani pentru drepturile și condițiile de viață ale străinilor, inclusiv ale celor care sunt de mult timp în Franța”, au declarat aproximativ 50 de ONG-uri, inclusiv Liga Franceză pentru Drepturile Omului, într-o declarație comună.
***
