Strategia europeană de relansare economică, planul care însoțește această strategie, dar mai ales rețeta financiară a acestuia urmează să fie supuse dezbaterii oficiale și aprobării la Consiliul European, cel mai târziu în luna iulie.
Până la acel moment, avem în față un proiect (cu mari șanse de aprobare, e drept) insuficient de bine înțeles de public.

Parte din vină aparține chiar Comisiei Europene, care în fază inițială a comunicat schematic și doar la nivel principial direcțiile de acțiune și adunând în dreptul sumelor ”puse la dispoziție” inclusiv veniturile următorului Cadru Financiar Multianual (neapobat) sau noi (ipotetice) resurse prorii în baza cărora se va împrumuta de pe piețele financiare internaționale.

De la prezentarea planului de relansare în Parlamentul European și până astăzi, la nivelul Comisiei, lucrurile s-au nuanțat, dar în România puțin par să fi înțeles asta.

Mesajele oficiale întipăresc în memoria colectivă câteva repere: 500 miliarde euro granturi la nivel UE, dintre care 33 de miliarde euro alocate României.

Punctul de plecare în 6 ”amănunte”:

1-La capitolul granturi, de exemplu, la nivel european doar 310 miliarde euro dintre cele 500 miliarde vor fi disponibile strict pentru relansare economică.
Restul de 190 de miliarde de euro va fi împărțit altor domenii și sectoare cu impact ulterior economic, precum Cercetare și Digitalizare, Investiții Strategice Europene sau Dezvoltare Infrastructură Critică.

2-Mai clar: parte din ”banii gratis” nu vor veni pentru repornirea economiilor tradiționale, ci pentru adoaptarea și transformarea acestora în linie cu noile direcții europene: Pactul ecologic și Digitalizare.

3-Fondul de relansare economică are o ”durată de viață” limitată: între 2021 și 2024. Primii bani ar putea fi alocați începând cu 2021.

4-Aceeași durată limitată se aplică și la suspendarea regulilor de deficit, care ar urma să fie reinstaurate din 2021.

5-Parte din banii pe care inclusiv autoritățile îi așteaptă ”să vină de la Bruxelles” sunt parte a următorului buget multianual, deci nu pot fi accesați anul acesta sau anul viitor, ci până la orizontul anului 2027.

6-Planurile naționale de relansare ar urma să fie aprobate în ”boardul” UE 27.

cursdeguvernare.ro prezintă în cele ce urmează structura completă a ”Planului de recuperare a Europei”, și, poate mai important, condițiile accesului la fonduri.

Cât de gratis sunt ”banii gratis”

La nivel de principiu, investițiile susținute de UE vor fi canalizate printr-o varietate consistentă de instrumente, grupate sub trei piloni:

1.Sprijin acordat statelor membre pentru recuperare și ieșire consolidată din criză.

Cele mai importante mecanisme din acest pilon:

A. Facilitatea europeană de recuperare și reziliență. Buget total: 560 miliarde euro, 310 granturi, 250 credite.

Granturile și creditele acordate statelor membre pentru ca acestea să poată implementa planurile naționale, planuri care trebuie concepute în linie cu obiectivele identificate prin Semestrul European, inclusiv în ceea ce privește tranziția către economie verde și digitală și creșterea gradului de reziliență al economiei naționale.

(Citiți și: ”Condițiile și mecanismul de acces la banii Fondului de relansare: supraveghere, indicatori, aprobări, diplomație”)

B. REACT-EU. Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile europene. Buget: 55 de miliarde euro, fonduri suplimentare alocate la rectificare politicii de coeziune în perioada 2020-2022.

Subvenții pentru municipalități, spitale, întreprinderi, prin intermediul autorităților de management din statele membre. Nu impune cofinanțarea națională, impune însă proiecte.

C. Sprijinirea tranziției verzi către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Buget: 55 miliarde euro, fonduri alocate suplimentar, pe 2 direcții– 40 miliarde euro suplimentar pentru Fondul pentru o tranziție justă, constituit pentru a sprijini statele membre în tranziția către neutralitatea climatică, 15 miliarde euro suplimentar pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, componentă a Strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei și sprijinirea investițiilor private

A. Mecanism pentru investiții strategice. Buget: 15,3 miliarde euro. Garanții bugetare UE pentru finanțarea proiectelor de investiții prin intermediul Grupului BEI și al băncilor naționale.

(Citiți și: ”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. Sumarul”)

B. Instrument de sprijin pentru solvabilitate. Buget: 31 miliarde. Garanții de la bugetul UE în favoarea Grupului Băncii Europene de Investiții pentru mobilizarea de capital privat.

3. Lecțiile învățate în urma crizei și abordarea provocărilor strategice ale Europei

A. EU4Health. Nou program pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu. Buget de 9,4 miliarde euro

B. rescEU. Mecanism de protecție civilă UE, pentru a răspunde la situații de urgență la scară largă. Buget: 3,1 miliarde euro. Subvenții și achiziții gestionate de Comisia Europeană.