fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Condițiile și mecanismul de acces la banii Fondului de relansare: supraveghere, indicatori, aprobări, diplomație

de Victor Bratu , 4.6.2020

Comisia Europeană își dublează eforturile pentru a arăta că Europa a învățat lecțiile trecutului și va evita acum, după ”Marea izolare”, greșelile comise în timpul „Marii recesiuni”.

Potrivit Euractiv, propunerile de ieșire din criza provocată de coronavirus nu seamănă deloc cu planul pus în aplicare după criza financiară din 2007-2008, când insistența Comisiei pentru austeritate – modul impus pentru echilibrarea conturile publice- a condus la o recesiune accentuată în 2012.

Condiționalitățile atașate Fondului de revenire economică, cu un buget propus de 750 miliarde – parte granturi, parte credite – indică faptul că UE este dispusă să renunțe, fie și temporar, la abordarea strict contabilă aplicată, de exemplu, în cazul salvării economice a Greciei.

Însă: Comisia pune la punct un mecanism care, în schimbul accesului la fonduri, statele membre sunt împinse pe culoarul adaptării la paradigmele Green Deal și Agenda Digitală.

(Citiți și: ”Planul oficial propus de Comisie pentru relansarea economică: Vestea bună – România are alocate 33 miliarde euro, granturi și credite. Vestea proastă – banii se iau numai pe proiecte”)

Pentru a câștiga susținerea grupului celor 4 ”austeri (Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia), Ursula von der Leyen a spus că acest fond nu va fi un ”bufet suedez” unde pe masă sunt fonduri europene.

Noua Biblie a investițiilor: recomandările din Semestrul european 

Potrivit planului anunțat de Comisie, statele membre au o libertate limitată în a alege ce investiții vor face și ce reforme vor aplica pentru a-și salva economiile, un criteriu important pentru Bruxelles fiind acela al acțiunilor care nu doar salvează, ci transformă o economie.

În primul rând, statele membre ar urma să justifice în fața Comisiei modul în care planurile naționale de salvare concordă cu provocările specifice și cu prioritățile identificate prin Semestrul European, mecanism UE de coordonare a economiilor naționale, care conține însă recomandări ce exced sfera economică.

(Citiți și: ”Document / Semestrul European – Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează”)

Vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a anunțat că, pe lângă respectarea recomandărilor de țară, o serie de alți indicatori vor trebui urmați de statele membre, de tipul contribuției proiectului pentru care se solicită finanțare la creșterea potențială, crearea de noi locuri de muncă, coeziune socială și teritorială.

În al doilea rând, Comisia și-a manifestat intenția de a ”coopera” cu statele membre în procesul de elaborare al planurilor de investiții și de reformă, astfel încât să fie eliminat ”riscul de respingere” al proiectelor pe considerentul nerespectării unor criterii, așa cum se întâmpla până acum cu proiecte naționale venite la Comisie în special din Est, insuficient fundamentate.

Într-un interviu acordat Euractiv, comisarul pentru Buget, Johannes Hahn, a spus că în noua structură de elaborare a proiectelor nu este îngrijorat că planurile naționale ar putea fi respinse de Comisie, dar că are preocupări legate de modul în care statele membre vor implementa proiectele aprobate.

Complicatul mecanism de avizare a proiectelor: UE 27 aprobă planurile naționale 

Johannes Hahn a spus că UE ar trebui să se asigure că fondurile de revenire economică ar trebui cheltuite conform planurilor aprobate și că indicatorii stabiliți pentru eliberarea tranșelor de finanțare sunt atinși în mod real.

În consecință, Comisia, surprinzând toți specialiștii, propune ca statele membre să fie implicate în aprobarea planurilor naționale, print-o procedură neclară deocamdată de „comitologie”.

În principiu, UE-27 ar urma să emită aviz obligatoriu pentru Comisie de validare a fiecărui plan național de investiții și reformă, inclusiv obiectivele și indicatorii, pentru accesarea fondurilor.

Acest sistem propus de Comisie va fi cu siguranță unul dintre punctele fierbinți ale negocierilor – măsura, văzută ca asigurătorie din perspectivă nord-europeană, este considerată injustă, chiar discriminatorie, în sud și est.

Sistemul propus de aprobare al planurilor naționale nu este însă unul discreționar, acordul urmând să fie dat cu majoritatea calificată– cel puțin 15 state membre, reprezentând minim 65% din populația UE.

Este o soluție de relativ echilibru în condițiile în care statele cele mai susceptibile a se opune unor planuri mai ”relaxate” nu se află în partea de sus a clasamentului care privește populația, deci ar putea foarte ușor să se trezească cu propriile planuri boicotate de statele asupra cărora vor să își impună voința. E drept, Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia compensează populația mai mică cu un eficient sistem de alianțe la nivel european…

În plus, presiunea Comisiei de a angaja cel puțin 60% din fonduri în primii doi ani de la lansare a inițiativei, pentru a stimula urgent economiile europene, nu recomandă transformarea fiecărui plan național într-o negociere fără sfârșit.

Vicepreședintele Dombrovskis a afirmat că nu se așteaptă la “micromanagement” al planurilor naționale, precizând că statele membre nu vor putea impune altui stat membru condiția de reformă a sistemelor naționale de muncă și de pensii în schimbul accesului la bani.

Valdis Dombrovskis a afirmat că procedura este gândită să asigure ”consistență” între planurile de investiții și cele de reformă, astfel încât fiecare stat membru să fie tratat în mod echitabil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult