fbpx

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

Condițiile și mecanismul de acces la banii Fondului de relansare: supraveghere, indicatori, aprobări, diplomație

de Victor Bratu , 4.6.2020

Comisia Europeană își dublează eforturile pentru a arăta că Europa a învățat lecțiile trecutului și va evita acum, după ”Marea izolare”, greșelile comise în timpul „Marii recesiuni”.

Potrivit Euractiv, propunerile de ieșire din criza provocată de coronavirus nu seamănă deloc cu planul pus în aplicare după criza financiară din 2007-2008, când insistența Comisiei pentru austeritate – modul impus pentru echilibrarea conturile publice- a condus la o recesiune accentuată în 2012.

Condiționalitățile atașate Fondului de revenire economică, cu un buget propus de 750 miliarde – parte granturi, parte credite – indică faptul că UE este dispusă să renunțe, fie și temporar, la abordarea strict contabilă aplicată, de exemplu, în cazul salvării economice a Greciei.

Însă: Comisia pune la punct un mecanism care, în schimbul accesului la fonduri, statele membre sunt împinse pe culoarul adaptării la paradigmele Green Deal și Agenda Digitală.

(Citiți și: ”Planul oficial propus de Comisie pentru relansarea economică: Vestea bună – România are alocate 33 miliarde euro, granturi și credite. Vestea proastă – banii se iau numai pe proiecte”)

Pentru a câștiga susținerea grupului celor 4 ”austeri (Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia), Ursula von der Leyen a spus că acest fond nu va fi un ”bufet suedez” unde pe masă sunt fonduri europene.

Noua Biblie a investițiilor: recomandările din Semestrul european 

Potrivit planului anunțat de Comisie, statele membre au o libertate limitată în a alege ce investiții vor face și ce reforme vor aplica pentru a-și salva economiile, un criteriu important pentru Bruxelles fiind acela al acțiunilor care nu doar salvează, ci transformă o economie.

În primul rând, statele membre ar urma să justifice în fața Comisiei modul în care planurile naționale de salvare concordă cu provocările specifice și cu prioritățile identificate prin Semestrul European, mecanism UE de coordonare a economiilor naționale, care conține însă recomandări ce exced sfera economică.

(Citiți și: ”Document / Semestrul European – Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează”)

Vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a anunțat că, pe lângă respectarea recomandărilor de țară, o serie de alți indicatori vor trebui urmați de statele membre, de tipul contribuției proiectului pentru care se solicită finanțare la creșterea potențială, crearea de noi locuri de muncă, coeziune socială și teritorială.

În al doilea rând, Comisia și-a manifestat intenția de a ”coopera” cu statele membre în procesul de elaborare al planurilor de investiții și de reformă, astfel încât să fie eliminat ”riscul de respingere” al proiectelor pe considerentul nerespectării unor criterii, așa cum se întâmpla până acum cu proiecte naționale venite la Comisie în special din Est, insuficient fundamentate.

Într-un interviu acordat Euractiv, comisarul pentru Buget, Johannes Hahn, a spus că în noua structură de elaborare a proiectelor nu este îngrijorat că planurile naționale ar putea fi respinse de Comisie, dar că are preocupări legate de modul în care statele membre vor implementa proiectele aprobate.

Complicatul mecanism de avizare a proiectelor: UE 27 aprobă planurile naționale 

Johannes Hahn a spus că UE ar trebui să se asigure că fondurile de revenire economică ar trebui cheltuite conform planurilor aprobate și că indicatorii stabiliți pentru eliberarea tranșelor de finanțare sunt atinși în mod real.

În consecință, Comisia, surprinzând toți specialiștii, propune ca statele membre să fie implicate în aprobarea planurilor naționale, print-o procedură neclară deocamdată de „comitologie”.

În principiu, UE-27 ar urma să emită aviz obligatoriu pentru Comisie de validare a fiecărui plan național de investiții și reformă, inclusiv obiectivele și indicatorii, pentru accesarea fondurilor.

Acest sistem propus de Comisie va fi cu siguranță unul dintre punctele fierbinți ale negocierilor – măsura, văzută ca asigurătorie din perspectivă nord-europeană, este considerată injustă, chiar discriminatorie, în sud și est.

Sistemul propus de aprobare al planurilor naționale nu este însă unul discreționar, acordul urmând să fie dat cu majoritatea calificată– cel puțin 15 state membre, reprezentând minim 65% din populația UE.

Este o soluție de relativ echilibru în condițiile în care statele cele mai susceptibile a se opune unor planuri mai ”relaxate” nu se află în partea de sus a clasamentului care privește populația, deci ar putea foarte ușor să se trezească cu propriile planuri boicotate de statele asupra cărora vor să își impună voința. E drept, Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia compensează populația mai mică cu un eficient sistem de alianțe la nivel european…

În plus, presiunea Comisiei de a angaja cel puțin 60% din fonduri în primii doi ani de la lansare a inițiativei, pentru a stimula urgent economiile europene, nu recomandă transformarea fiecărui plan național într-o negociere fără sfârșit.

Vicepreședintele Dombrovskis a afirmat că nu se așteaptă la “micromanagement” al planurilor naționale, precizând că statele membre nu vor putea impune altui stat membru condiția de reformă a sistemelor naționale de muncă și de pensii în schimbul accesului la bani.

Valdis Dombrovskis a afirmat că procedura este gândită să asigure ”consistență” între planurile de investiții și cele de reformă, astfel încât fiecare stat membru să fie tratat în mod echitabil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Document / Guvernul analizează, în primă lectură, ajutorul de stat pentru turism și HoReCa

Alexandra Pele

Guvernul analizează, în primă lectură, în ședința de vineri, proiectul de OUG privind acordarea unui ajutor nerambursabil companiilor din turism și HoReCa. Acestea ar urma… Mai mult

Europa

Digital și ecologic – prioritățile Greciei în folosirea fondurilor de relansare

Vladimir Ionescu

Grecia intenționează să cheltuiască mai mult de jumătate din cele 32 de miliarde de euro pe care le va obține din fondul de redresare al… Mai mult

Europa

Ungaria și Polonia, în tandem împotriva mecanismului de condiționare a accesului la fonduri europene

Iulian Soare

Ungaria şi Polonia insistă că accesul la bugetul multianual al Uniunii Europene şi la fondul de redresare nu poate fi condiţionat de respectarea statului de… Mai mult

Stiri

Legea pentru scutirea de taxe a unor activități economice de pe insule – atacată la CCR

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la CCR legea ce exceptează de la plata obligațiilor fiscale unele activități economice de pe insule și grinduri, proiect inițiat… Mai mult

Stiri

Cercetarea, „călcâiul lui Ahile” în dezvoltarea României

Marin Pana

România a rămas pe ultimul loc în UE din perspectiva intensității cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (R&D abrevierea din lb. engleză) în anul 2019, potrivit datelor complete… Mai mult

Stiri

Sondaj AAFBR: Economia va crește moderat în 2021, revenirea în formă de W, deficitul bugetar peste 6% din PIB în 2021

Vladimir Ionescu

45% dintre analiștii financiar-bancari din România se așteaptă ca PIB-ul să crească moderat în următoarele 12 luni, în vreme ce 31% dintre ei văd o… Mai mult

Stiri

Tinerii în Arenă – sau cum un eveniment online poate transforma vieți

Vladimir Ionescu

Cel mai mare eveniment de business adresat Generației Z a avut loc marți seara, unde peste 1.800 de participanți și-au dat întâlnire cu 5 antreprenori… Mai mult