fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Condițiile și mecanismul de acces la banii Fondului de relansare: supraveghere, indicatori, aprobări, diplomație

de Victor Bratu , 4.6.2020

Comisia Europeană își dublează eforturile pentru a arăta că Europa a învățat lecțiile trecutului și va evita acum, după ”Marea izolare”, greșelile comise în timpul „Marii recesiuni”.

Potrivit Euractiv, propunerile de ieșire din criza provocată de coronavirus nu seamănă deloc cu planul pus în aplicare după criza financiară din 2007-2008, când insistența Comisiei pentru austeritate – modul impus pentru echilibrarea conturile publice- a condus la o recesiune accentuată în 2012.

Condiționalitățile atașate Fondului de revenire economică, cu un buget propus de 750 miliarde – parte granturi, parte credite – indică faptul că UE este dispusă să renunțe, fie și temporar, la abordarea strict contabilă aplicată, de exemplu, în cazul salvării economice a Greciei.

Însă: Comisia pune la punct un mecanism care, în schimbul accesului la fonduri, statele membre sunt împinse pe culoarul adaptării la paradigmele Green Deal și Agenda Digitală.

(Citiți și: ”Planul oficial propus de Comisie pentru relansarea economică: Vestea bună – România are alocate 33 miliarde euro, granturi și credite. Vestea proastă – banii se iau numai pe proiecte”)

Pentru a câștiga susținerea grupului celor 4 ”austeri (Țările de Jos, Austria, Danemarca și Suedia), Ursula von der Leyen a spus că acest fond nu va fi un ”bufet suedez” unde pe masă sunt fonduri europene.

Noua Biblie a investițiilor: recomandările din Semestrul european 

Potrivit planului anunțat de Comisie, statele membre au o libertate limitată în a alege ce investiții vor face și ce reforme vor aplica pentru a-și salva economiile, un criteriu important pentru Bruxelles fiind acela al acțiunilor care nu doar salvează, ci transformă o economie.

În primul rând, statele membre ar urma să justifice în fața Comisiei modul în care planurile naționale de salvare concordă cu provocările specifice și cu prioritățile identificate prin Semestrul European, mecanism UE de coordonare a economiilor naționale, care conține însă recomandări ce exced sfera economică.

(Citiți și: ”Document / Semestrul European – Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează”)

Vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a anunțat că, pe lângă respectarea recomandărilor de țară, o serie de alți indicatori vor trebui urmați de statele membre, de tipul contribuției proiectului pentru care se solicită finanțare la creșterea potențială, crearea de noi locuri de muncă, coeziune socială și teritorială.

În al doilea rând, Comisia și-a manifestat intenția de a ”coopera” cu statele membre în procesul de elaborare al planurilor de investiții și de reformă, astfel încât să fie eliminat ”riscul de respingere” al proiectelor pe considerentul nerespectării unor criterii, așa cum se întâmpla până acum cu proiecte naționale venite la Comisie în special din Est, insuficient fundamentate.

Într-un interviu acordat Euractiv, comisarul pentru Buget, Johannes Hahn, a spus că în noua structură de elaborare a proiectelor nu este îngrijorat că planurile naționale ar putea fi respinse de Comisie, dar că are preocupări legate de modul în care statele membre vor implementa proiectele aprobate.

Complicatul mecanism de avizare a proiectelor: UE 27 aprobă planurile naționale 

Johannes Hahn a spus că UE ar trebui să se asigure că fondurile de revenire economică ar trebui cheltuite conform planurilor aprobate și că indicatorii stabiliți pentru eliberarea tranșelor de finanțare sunt atinși în mod real.

În consecință, Comisia, surprinzând toți specialiștii, propune ca statele membre să fie implicate în aprobarea planurilor naționale, print-o procedură neclară deocamdată de „comitologie”.

În principiu, UE-27 ar urma să emită aviz obligatoriu pentru Comisie de validare a fiecărui plan național de investiții și reformă, inclusiv obiectivele și indicatorii, pentru accesarea fondurilor.

Acest sistem propus de Comisie va fi cu siguranță unul dintre punctele fierbinți ale negocierilor – măsura, văzută ca asigurătorie din perspectivă nord-europeană, este considerată injustă, chiar discriminatorie, în sud și est.

Sistemul propus de aprobare al planurilor naționale nu este însă unul discreționar, acordul urmând să fie dat cu majoritatea calificată– cel puțin 15 state membre, reprezentând minim 65% din populația UE.

Este o soluție de relativ echilibru în condițiile în care statele cele mai susceptibile a se opune unor planuri mai ”relaxate” nu se află în partea de sus a clasamentului care privește populația, deci ar putea foarte ușor să se trezească cu propriile planuri boicotate de statele asupra cărora vor să își impună voința. E drept, Austria, Țările de Jos, Danemarca și Suedia compensează populația mai mică cu un eficient sistem de alianțe la nivel european…

În plus, presiunea Comisiei de a angaja cel puțin 60% din fonduri în primii doi ani de la lansare a inițiativei, pentru a stimula urgent economiile europene, nu recomandă transformarea fiecărui plan național într-o negociere fără sfârșit.

Vicepreședintele Dombrovskis a afirmat că nu se așteaptă la “micromanagement” al planurilor naționale, precizând că statele membre nu vor putea impune altui stat membru condiția de reformă a sistemelor naționale de muncă și de pensii în schimbul accesului la bani.

Valdis Dombrovskis a afirmat că procedura este gândită să asigure ”consistență” între planurile de investiții și cele de reformă, astfel încât fiecare stat membru să fie tratat în mod echitabil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat, termocentrala Mintia preluată de autoritățile locale

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) se va diviza până în septembrie în două entităţi care vor include câte o termocentrală, a anunţat joi, la Petroşani, ministrul… Mai mult

Stiri

Liban, în prag de revoluție – populația din Beirut cere ajutorul lui Emmanuel Macron

Razvan Diaconu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers joi în Liban pentru a discuta cu liderii politici și pentru a găsi soluții de revenire după dezastrul produs… Mai mult

Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Raport al Departamentului de Stat: Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult