FMI reduce prognoza de creștere economică de la nivel mondial

Economia mondială va înregistra o creștere de 3,2% din PIB în 2022, potrivit noii prognoze a Fondului Monetar Internațional (FMI), cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât estimarea din aprilie, transmite The Guardian.

Experții FMI prognozează o evoluție mai slabă și pentru anul viitor, respectiv o creștere de doar 2,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât estimarea de acum trei luni.

„Economia globală, încă zguduită de pandemie și de invazia Rusiei asupra Ucrainei, se confruntă cu o perspectivă din ce în ce mai sumbră și incertă”, a declarat consilierul economic al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

Până în trimestrul al patrulea din acest an, inflația de la nivel global ar urma să ajungă la 8,3%, o creștere semnificativă față de prognoza din aprilie, de 6,9%.

„Inflația peste așteptări, în special în Statele Unite și în marile economii europene, declanșează o înăsprire a condițiilor financiare globale. Încetinirea Chinei a fost mai gravă decât se anticipa, pe fondul focarelor și blocajelor generate de criza de Covid-19”, a explicat Pierre-Olivier Gourinchas, adăugând că războiul din Ucraina a generat și alte efecte negative.

FMI a revizuit în jos cu 0,8 puncte procentuale prognoza din SUA, cu 0,9 puncte procentuale cea din Germania, respectiv 1,1 puncte procentuale economia chineză.

Viitorul arată și mai prost. Din rândul marilor economii industrializate, doar Canada și Japonia au prognoze de creștere de peste 1% din PIB anul viitor, FMI prognozând o expansiune de 1% în SUA și Franța, 0,8% în Germania și 0,7% în Italia.

Gourinchas a spus că există o serie de riscuri pentru economia globală care ar putea duce la o performanță și mai slabă. Acestea includ:

• O oprire bruscă a fluxurilor de gaze europene din Rusia ca urmare a războiului din Ucraina.
• Inflație încăpățânat de mare.
• O criză a datoriilor declanșată de condițiile financiare globale mai stricte.
• Alte focare de Covid-19 și blocaje în China.
• Tulburări sociale declanșate de creșterea prețurilor la alimente și energie.
• Războaie comerciale și fragmentare geopolitică.

„Într-un scenariu alternativ plauzibil în care unele dintre aceste riscuri se materializează, inclusiv o oprire completă a fluxurilor de gaze rusești către Europa, inflația va crește și creșterea globală va decelera și mai mult până la aproximativ 2,6% anul acesta și 2% anul viitor – un nivel atins de doar cinci ori din 1970”, a spus Gourinchas.

Combaterea inflației ar trebui să fie prioritatea principală pentru factorii de decizie, a avertizat consilierul economic al FMI, adăugând că susține deciziile recente ale băncilor centrale, de a crește ratele dobânzilor.

„O politică monetară mai strictă va avea inevitabil costuri economice reale, dar întârzierea ei nu va face decât să agraveze dificultățile. Băncile centrale care au început înăsprirea ar trebui să mențină cursul până când inflația este îmblânzită”, a adăugat el.

***