Recesiunea este iminentă în Zona Euro și în Europa, din moment ce deja nu mai contează prea mult dacă Rusia oprește sau nu complet gazele, iar Banca Centrală Europeană (BCE) se află în poziția dificilă de a trebui să majoreze, totuși, joi, dobânda de referință la euro pentru a combate inflația, potrivit unei analize Bloomberg.
Probabilitatea de recesiune în următoarele 12 luni în Zona Euro a crescut până la 45% într-un sondaj realizat de Bloomberg la începutul lunii iulie, de la 30% cu o lună în urmă și de la 20% potrivit unui sondaj de dinaintea războiului Rusiei în Ucraina a doar o lună în trecut.
Probabilitatea recesiunii a crescut și mai mult pentru Germania, până la 55%, de la aceleași praguri anterioare. Șansele sunt totuși mai mari în Germania, care depinde de gazele Rusiei, mai mult decât alte țări euro.
Previziunile privind o recesiune iminentă devin tot mai convingătoare pe măsură ce revenirea post-pandemie a continentului se estompează, cu sau fără perspectiva întreruperii complete a livrării gazelor rusești.
Rata anuală a inflaţiei în Zona Euro a crescut până la 8,6% în luna iunie 2022, un al doilea maxim istoric după cel de 8,1% din luna mai. Este de peste 4 ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al BCE, respectiv o creştere a preţurilor de 2%.
Handicapul transatlantic se adaugă slăbiciunii interne
Federal Reserve, banca centrală a SUA, a majorat de trei ori dobânda sa de referință din martie încoace, ultima oară cu cel mai mare pas din istorie, de 75 de puncte de bază (sutimi de procent) și ar putea s-o mai facă o dată cu un procent.
În același timp, BCE a ezitat și, ca urmare, valoarea monedei unice a căzut sub pragul de un dolar, se stabilizează acolo și ar putea coborî până la 90 de cenți.
Deocamdată, strategii BCE se arată fermi pe poziții. Finlandezul Olli Rehn din consiliul guvernatorilor BCE a declarat vineri că „există totuși potențialul de a scădea inflația, prin normalizarea pas cu pas, fără să se ajungă la o recesiune financiară”.
Olandezul Klaas Knot crede sunt „foarte posibile” creșterile de dobândă. „Într-o lume perfectă, ar trebui stimulată economia și redusă inflația în același timp. (…) Din păcate, acum trebuie să alegem, acum trebuie să decidem să reducem inflația.”
Și dacă fluxurile de gaze vor fi reluate, dar la un nivel mai redus, inflația tot va crește la mai mult de 10% în septembrie, potrivit Glodman Sachs.
Variantele recesiunii europene și ale deciziilor BCE
În varianta unei recesiuni ușoare, de atenuare a consumului, declanșată de scumpirea energiei, BCE ar stopa creșterea prețurilor în decembrie și februarie, dar apoi acestea își vor relua creștere, potrivit UBS.
(Citește și: „Bank of America: Doar o recesiune profundă poate tempera inflaţia”)
Carsten Brzeski de la ING prezice că sistemul economic din Zona Euro se va contracta cu sau fără oprirea livrărilor rusești. De aceea este mai probabil ca BCE să fie delicată privind majorările de dobândă și atunci când costurile rămân excesive.
„Sentimentul meu este că BCE ar înceta să mai încerce să lupte împotriva inflației și o va lăsa să curgă puțin. (…) Cu toate acestea, avem probleme cu intervalele datoriei guvernamentale și dorim investiții, care necesită situații de finanțare cu costuri reduse”, spune economistul citat
Germania a acceptat deja în mod tacit exceptarea de la limitarea constituțională a datoriilor publice, pentru a 4-a oară în 12 luni, în cazul în care absenței combustibilului rus. Economiile mai îndatorate, cum ar fi Italia, riscă prețuri împovărătoare ale datoriilor.
Trucul ar fi să se poată afla exact ce doză de creștere a prețurilor este acceptabilă în timpul unei recesiuni pentru a verifica dacă o traiectorie mai abruptă pentru costuri nu devine înrădăcinată în mintea indivizilor.
„BCE trebuie să emită judecăți foarte supărătoare”, conchide un economist de la JPMorgan, Greg Fuzesi.
***
Urmărește-ne pe Google News
