fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Fluxurile financiare între România și UE

de Marin Pana 4.8.2016

fonduri ue absorbtieRomânia a beneficiat din partea Uniunii Europene din 2007 și până la mijlocul acestui an de sume nete totalizând aproximativ 24,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Banii primiți per total în cele două cadre financiare multianuale (CFM) 2007 -2013 și 2014 – 2020 s-au ridicat la circa 37,4 miliarde euro iar sumele plătite au fost de aproape 13 miliarde euro.

Pentru a vă putea forma o idee clară asupra banilor care au revenit României în cele două perioade de programare bugetară de câte șapte ani ale UE, vă prezentăm pe scurt datele oficiale.

Din acestea, se poate observa atât tendința României de a lungi la maximum perioada de de doi ( eventual trei ) ani în care i se pot deconta anumite proiecte, dar și modul de lucru destul de lent al birocrației de la Bruxelles.

tabel1

Astfel, am ajuns să mai încasăm fonduri de preaderare chiar și anul trecut și am început destul de slab să beneficiem de noul CFM 2014 – 2020, cea mai mare parte a banilor încasați în ultimii trei ani fiind aferenți fostului cadru financiar 2007 – 2013. Acest fapt explică paradoxul disputei publice în care unii reclamă cât de încet ne mișcăm în accesarea fondurilor, iar alții arată mărimea încasărilor curente (dar cu originea în trecut).

tabel2

Sumele plătite de România drept contribuție la bugetul UE sunt bazate pe mărimea TVA colectat. Ceea ce explică creșterea acestei contribuții până în 2014, pe măsură ce creșterea economică a fost reluată dar și diminuarea din 2015,odată cu diminuarea acestui impozit ( desigur, mai contează și gradul de încasare, dar aceasta este o altă problemă).

tabel3

Fără alte considerații complicate, atunci când se trage linia pe partea de execuție a bugetului, adică ceea ce s-a resimțit pentru publicul larg, se ajunge la un sold pozitiv al fluxurilor financiare din ce în ce mai mare de la an la an (cu excepția notabilă a situației din anii 2010 – 2011), care a ajuns anul trecut al aproape cinci miliarde de euro și va depăși, foarte probabil, șase miliarde de euro în acest an.

tabel4

Privind evoluția procentuală relativ la PIB a sumelor nete primite de la UE și mărimea față de perioadele anterioare se poate naște întrebarea dacă nu cumva am făcut relaxare fiscală și creștere de venituri ale populației mai degrabă pe bani europeni și nu pe baza rezultatelor economice obținute (mai ales pe fondul scăderii ponderii ponderii veniturilor bugetare în PIB). Ceea ce, să zicem că nu ar fi fost o problemă, dar ar trebui să conștientizăm că nu se poate întâmpla decât o singură dată.

De ce o singură dată ? Pentru de la circa un procent din PIB în 2011 și 1,5% în 2012 ne ducem rapid spre patru procente la finele acestui an, ajutați și de încasările mai bune dar și de reducerea TVA. Or, regula de referință europeană este de a limita aceste fonduri cu care Uniunea ajută o țară la 4% din PIB, deoarece una este ajuți dezvoltarea și alta să subvenționezi consumul în țări care nu și-l permit singure.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.8.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    5.8.2016, 5:26 pm

    Bine că au publicat pînă la urmă! Pe aprilie şi mai nu reuşiseră. E vorba de MFP. Bine: asta alături de nepublicarea execuţiilor decadale (ultimele trei), a execuţiei veniturilor de către ANAF în cursul lunii iulie, de înlăturare a aritmeticii de clasa a-II-a din comunicatele privind rambursarea TVA (începînd cu luna mai)…Oricum, de pomină rămîne comunicatul cu evoluţia execuţiei veniturilor la data de 16 martie…Transparenţi tipii…te uiţi prin ei…

    O mai mare detaliere tabelară, ar fi relevat -cred eu- tendinţa acoperiri contribuţiilor anuale ale Ro doar din fondurile primite pentru plăţile directe/garantate în agricultură. Anul trecut diferenţa a fost nesemnificativă, aprox. 22 milioane E. Şi în condiţiile în care subvenţia medie la ha va ajunge la peste 190 E (faţă de 160 şi ceva (parcă) de astăzi), iar TVA este prevăzută a mai suporta o ajustare de 1% anul viitor – în mod sigur.

    Ce nu s-a precizat în articol: în primii ani ai CFM intrările reprezintă în principal avansuri. În CFM-ul trecut ultimele avansuri (ce-i drept mai mici) primite de la CE au fost în 2013. Din cele 1,351 mld. E intrări în cadrul FSC, cred că doar 48 de milioane sunt decontări/rambursări efective (ajutoare sociale -pachete cu alimente- acordate în 2014).Şi astea înţeleg că ar fi cu probleme (o firmă din BG, care nu ştiu ce…ceva penal, oricum).

    Dar, ceva care aştept să fie explicat: De ce nu am putea avea la finele anului o absorbţie EFECTIVĂ rezonabilă în cadrul POIM, în condiţiile în care AVEM ÎN PLINĂ EXECUŢIE proiecte fazate (să fim ,,mîndri”! alături de cele retrospective: realizare prin inovare exclusiv românească!): metrou, infrastructură feroviară, ELI-NP Măgurele, autostrăzi (Lugoj-deva, Sebeş-Turda), altele ??!? Asta pentru că nu trebuie să ne mai ,,scobim” în dinţi după alte proiecte (în scopul atragerii de fonduri europene, vorbesc; că Ăla de Ţară: e pe ţeavă!) care să le aprobe CE, să le facem licitaţie, să aşteptăm procesul contestaţiilor care se dovedeşte dureros de lung, (birocraţie administrativă (contract, ordin de începere a lucrărilor, proiect de execuţie) şa… Nu! Ci doar să susţinem financiar execuţia şi aproape…gata! Deviz, recepţie parţială, factură, certificare la plată AM şi MFP, întocmirea DLC (toate astea 30, hai 40, de zile) şi: Alo! CE! Banii!!!…Deci: mai aştept, sau să-mi văd de treabă-n continuare pînă pleacă ăla cu gura mare?

Lăsați un comentariu


Europa

Absențele de la muncă au revenit la nivelul anterior pandemiei, în Trim. III – s-a redus semnificativ șomajul tehnic și s-a renunțat la vacanțe

Iulian Soare

Absențele de la muncă, motivate și nemotivate, au coborât în trimestrul al III-lea al anului trecut la nivelul anterior pandemiei. S-a revenit din șomajul tehnic… Mai mult

Europa

Președintele Joe Biden a fost păzit de 150 de soldați ai Gărzii Naționale infectați cu COVID, la ceremonia de învestire

Iulian Soare

Între 150 și 200 dintre soldații Gărzii Naționale, aduși pentru asigurarea siguranței președintelui Joe Biden în ziua învestirii în funcție, au fost testați pozitiv privind… Mai mult

Europa

Timișoara și Cluj Napoca în topul mondial al orașelor în care se poate trăi sănătos

Adrian N Ionescu

Timișoara și Cluj-Napoca Două orașe din România au fost plasate în prima jumătate a unui clasament cu 40 de localități mari, la nivel mondial, în… Mai mult

Stiri

Radu Gavriș, înlocuit din funcția de coordonator al campaniei de luptă anti-Covid la Poliția București

Vladimir Ionescu

Radu Gavriș (foto), a fost demis luni din funcția de coordonator al acțiunilor anti-Covid la nivelul Poliției Capitalei, a anunțat ministrul de Interne, Lucian Bode,… Mai mult

Stiri

Dan Barna: Bugetul României este sub o presiune foarte mare

Vladimir Ionescu

Bugetul României este sub o presiune foarte mare, în momentul de faţă, din cauza necesităţii de a ne încadra în acel deficit de 7% agreat… Mai mult

Stiri

Ministerul Economiei: Aproape 60% din dosarele de granturi pentru capital de lucru au fost procesate

Alexandra Pele

Ministerul Economiei a procesat în ultima săptămână peste 3.800 de solicitări de granturi pentru capital de lucru, numărul de cereri admise fiind de 3.124. Astfel,… Mai mult

Europa

Pentru prima dată în istorie: În 2020 s-a produs mai multă electricitate din surse regenerabile decât din combustibilii fosili, în UE

Adrian N Ionescu

Pentru prima dată în istorie, producția de energie electrică din resurse regenerabile din Uniunea Europeană a întrecut producția din combustibili fosili, în contextul reducerii cererii… Mai mult