fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

Fluxurile financiare între România și UE

de Marin Pana 4.8.2016

fonduri ue absorbtieRomânia a beneficiat din partea Uniunii Europene din 2007 și până la mijlocul acestui an de sume nete totalizând aproximativ 24,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Banii primiți per total în cele două cadre financiare multianuale (CFM) 2007 -2013 și 2014 – 2020 s-au ridicat la circa 37,4 miliarde euro iar sumele plătite au fost de aproape 13 miliarde euro.

Pentru a vă putea forma o idee clară asupra banilor care au revenit României în cele două perioade de programare bugetară de câte șapte ani ale UE, vă prezentăm pe scurt datele oficiale.

Din acestea, se poate observa atât tendința României de a lungi la maximum perioada de de doi ( eventual trei ) ani în care i se pot deconta anumite proiecte, dar și modul de lucru destul de lent al birocrației de la Bruxelles.

tabel1

Astfel, am ajuns să mai încasăm fonduri de preaderare chiar și anul trecut și am început destul de slab să beneficiem de noul CFM 2014 – 2020, cea mai mare parte a banilor încasați în ultimii trei ani fiind aferenți fostului cadru financiar 2007 – 2013. Acest fapt explică paradoxul disputei publice în care unii reclamă cât de încet ne mișcăm în accesarea fondurilor, iar alții arată mărimea încasărilor curente (dar cu originea în trecut).

tabel2

Sumele plătite de România drept contribuție la bugetul UE sunt bazate pe mărimea TVA colectat. Ceea ce explică creșterea acestei contribuții până în 2014, pe măsură ce creșterea economică a fost reluată dar și diminuarea din 2015,odată cu diminuarea acestui impozit ( desigur, mai contează și gradul de încasare, dar aceasta este o altă problemă).

tabel3

Fără alte considerații complicate, atunci când se trage linia pe partea de execuție a bugetului, adică ceea ce s-a resimțit pentru publicul larg, se ajunge la un sold pozitiv al fluxurilor financiare din ce în ce mai mare de la an la an (cu excepția notabilă a situației din anii 2010 – 2011), care a ajuns anul trecut al aproape cinci miliarde de euro și va depăși, foarte probabil, șase miliarde de euro în acest an.

tabel4

Privind evoluția procentuală relativ la PIB a sumelor nete primite de la UE și mărimea față de perioadele anterioare se poate naște întrebarea dacă nu cumva am făcut relaxare fiscală și creștere de venituri ale populației mai degrabă pe bani europeni și nu pe baza rezultatelor economice obținute (mai ales pe fondul scăderii ponderii ponderii veniturilor bugetare în PIB). Ceea ce, să zicem că nu ar fi fost o problemă, dar ar trebui să conștientizăm că nu se poate întâmpla decât o singură dată.

De ce o singură dată ? Pentru de la circa un procent din PIB în 2011 și 1,5% în 2012 ne ducem rapid spre patru procente la finele acestui an, ajutați și de încasările mai bune dar și de reducerea TVA. Or, regula de referință europeană este de a limita aceste fonduri cu care Uniunea ajută o țară la 4% din PIB, deoarece una este ajuți dezvoltarea și alta să subvenționezi consumul în țări care nu și-l permit singure.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.8.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    5.8.2016, 5:26 pm

    Bine că au publicat pînă la urmă! Pe aprilie şi mai nu reuşiseră. E vorba de MFP. Bine: asta alături de nepublicarea execuţiilor decadale (ultimele trei), a execuţiei veniturilor de către ANAF în cursul lunii iulie, de înlăturare a aritmeticii de clasa a-II-a din comunicatele privind rambursarea TVA (începînd cu luna mai)…Oricum, de pomină rămîne comunicatul cu evoluţia execuţiei veniturilor la data de 16 martie…Transparenţi tipii…te uiţi prin ei…

    O mai mare detaliere tabelară, ar fi relevat -cred eu- tendinţa acoperiri contribuţiilor anuale ale Ro doar din fondurile primite pentru plăţile directe/garantate în agricultură. Anul trecut diferenţa a fost nesemnificativă, aprox. 22 milioane E. Şi în condiţiile în care subvenţia medie la ha va ajunge la peste 190 E (faţă de 160 şi ceva (parcă) de astăzi), iar TVA este prevăzută a mai suporta o ajustare de 1% anul viitor – în mod sigur.

    Ce nu s-a precizat în articol: în primii ani ai CFM intrările reprezintă în principal avansuri. În CFM-ul trecut ultimele avansuri (ce-i drept mai mici) primite de la CE au fost în 2013. Din cele 1,351 mld. E intrări în cadrul FSC, cred că doar 48 de milioane sunt decontări/rambursări efective (ajutoare sociale -pachete cu alimente- acordate în 2014).Şi astea înţeleg că ar fi cu probleme (o firmă din BG, care nu ştiu ce…ceva penal, oricum).

    Dar, ceva care aştept să fie explicat: De ce nu am putea avea la finele anului o absorbţie EFECTIVĂ rezonabilă în cadrul POIM, în condiţiile în care AVEM ÎN PLINĂ EXECUŢIE proiecte fazate (să fim ,,mîndri”! alături de cele retrospective: realizare prin inovare exclusiv românească!): metrou, infrastructură feroviară, ELI-NP Măgurele, autostrăzi (Lugoj-deva, Sebeş-Turda), altele ??!? Asta pentru că nu trebuie să ne mai ,,scobim” în dinţi după alte proiecte (în scopul atragerii de fonduri europene, vorbesc; că Ăla de Ţară: e pe ţeavă!) care să le aprobe CE, să le facem licitaţie, să aşteptăm procesul contestaţiilor care se dovedeşte dureros de lung, (birocraţie administrativă (contract, ordin de începere a lucrărilor, proiect de execuţie) şa… Nu! Ci doar să susţinem financiar execuţia şi aproape…gata! Deviz, recepţie parţială, factură, certificare la plată AM şi MFP, întocmirea DLC (toate astea 30, hai 40, de zile) şi: Alo! CE! Banii!!!…Deci: mai aştept, sau să-mi văd de treabă-n continuare pînă pleacă ăla cu gura mare?

Lăsați un comentariu


Stiri

Și Cluj-Napoca intră în scenariul roșu; județul Alba, primul care a depășit incidența de 3 cazuri Covid la 1.000 de locuitori

Vladimir Ionescu

Cluj-Napoca, al doilea oraș al României ca populație intră din noaptea de marți spre miercuri pe codul roșu al restricțiilor anti-coronavirus. La fel ca și… Mai mult

Stiri

Florin Iordache, ales de Parlament președinte al Consiliului legislativ

Razvan Diaconu

Deputatul PSD Florin Iordache a fost votat marți de Parlament în funcția de președinte al Consiliului legislativ. Pentru numire au votat 185 de deputați și… Mai mult

Stiri

Rusia acuză SUA că orchestrează o revoluţie în Republica Moldova

Razvan Diaconu

Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse a acuzat marţi SUA că vor să instige la o revoluţie în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidenţiale… Mai mult

Europa

Vânzarea de cetățenii – Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva Maltei și Ciprului

Iulian Soare

Comisia Europeană a lansat marți procedura de infringement împotriva Ciprului și Maltei, prin emiterea de scrisori de punere în întârziere cu privire la sistemele de… Mai mult

Stiri

Conferința națională RBL: Face to face cu viitorul

Advertor Point

Lumea, așa cum o știam, a suferit transformări majore! Suntem înconjurați de incertitudine și volatilitate. Avem însă la dispoziție instrumente și ancore care să ne… Mai mult

Stiri

DNA a cerut ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu – acuzațiile: luare de mită, trafic de influență

Vladimir Ionescu

DNA anunță că a solicitat Parlamentului ridicarea imunității unui deputat acuzat de trafic de influență și luare de mită în formă continuată, în perioada în… Mai mult

Stiri

NATO va construi un centru spațial în Ramstein, Germania

Razvan Diaconu

Statele membre NATO urmează să anunțe joi construirea unui nou centru spațial, în Germania, transmite Deutsche Welle. Din această bază vor fi monitorizați și, ulterior,… Mai mult