fbpx

Analiză

Eurostat a tras linie sub anul pandemiei: deficitul și datoria publică, în context european și regional

România s-a poziționat pe locul șase în UE, alături de Franța, la creșterea deficitului public în anul pandemiei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Valoarea de… Mai mult

25.04.2021

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Fluxurile financiare între România și UE

de Marin Pana 4.8.2016

fonduri ue absorbtieRomânia a beneficiat din partea Uniunii Europene din 2007 și până la mijlocul acestui an de sume nete totalizând aproximativ 24,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Banii primiți per total în cele două cadre financiare multianuale (CFM) 2007 -2013 și 2014 – 2020 s-au ridicat la circa 37,4 miliarde euro iar sumele plătite au fost de aproape 13 miliarde euro.

Pentru a vă putea forma o idee clară asupra banilor care au revenit României în cele două perioade de programare bugetară de câte șapte ani ale UE, vă prezentăm pe scurt datele oficiale.

Din acestea, se poate observa atât tendința României de a lungi la maximum perioada de de doi ( eventual trei ) ani în care i se pot deconta anumite proiecte, dar și modul de lucru destul de lent al birocrației de la Bruxelles.

tabel1

Astfel, am ajuns să mai încasăm fonduri de preaderare chiar și anul trecut și am început destul de slab să beneficiem de noul CFM 2014 – 2020, cea mai mare parte a banilor încasați în ultimii trei ani fiind aferenți fostului cadru financiar 2007 – 2013. Acest fapt explică paradoxul disputei publice în care unii reclamă cât de încet ne mișcăm în accesarea fondurilor, iar alții arată mărimea încasărilor curente (dar cu originea în trecut).

tabel2

Sumele plătite de România drept contribuție la bugetul UE sunt bazate pe mărimea TVA colectat. Ceea ce explică creșterea acestei contribuții până în 2014, pe măsură ce creșterea economică a fost reluată dar și diminuarea din 2015,odată cu diminuarea acestui impozit ( desigur, mai contează și gradul de încasare, dar aceasta este o altă problemă).

tabel3

Fără alte considerații complicate, atunci când se trage linia pe partea de execuție a bugetului, adică ceea ce s-a resimțit pentru publicul larg, se ajunge la un sold pozitiv al fluxurilor financiare din ce în ce mai mare de la an la an (cu excepția notabilă a situației din anii 2010 – 2011), care a ajuns anul trecut al aproape cinci miliarde de euro și va depăși, foarte probabil, șase miliarde de euro în acest an.

tabel4

Privind evoluția procentuală relativ la PIB a sumelor nete primite de la UE și mărimea față de perioadele anterioare se poate naște întrebarea dacă nu cumva am făcut relaxare fiscală și creștere de venituri ale populației mai degrabă pe bani europeni și nu pe baza rezultatelor economice obținute (mai ales pe fondul scăderii ponderii ponderii veniturilor bugetare în PIB). Ceea ce, să zicem că nu ar fi fost o problemă, dar ar trebui să conștientizăm că nu se poate întâmpla decât o singură dată.

De ce o singură dată ? Pentru de la circa un procent din PIB în 2011 și 1,5% în 2012 ne ducem rapid spre patru procente la finele acestui an, ajutați și de încasările mai bune dar și de reducerea TVA. Or, regula de referință europeană este de a limita aceste fonduri cu care Uniunea ajută o țară la 4% din PIB, deoarece una este ajuți dezvoltarea și alta să subvenționezi consumul în țări care nu și-l permit singure.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.8.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    5.8.2016, 5:26 pm

    Bine că au publicat pînă la urmă! Pe aprilie şi mai nu reuşiseră. E vorba de MFP. Bine: asta alături de nepublicarea execuţiilor decadale (ultimele trei), a execuţiei veniturilor de către ANAF în cursul lunii iulie, de înlăturare a aritmeticii de clasa a-II-a din comunicatele privind rambursarea TVA (începînd cu luna mai)…Oricum, de pomină rămîne comunicatul cu evoluţia execuţiei veniturilor la data de 16 martie…Transparenţi tipii…te uiţi prin ei…

    O mai mare detaliere tabelară, ar fi relevat -cred eu- tendinţa acoperiri contribuţiilor anuale ale Ro doar din fondurile primite pentru plăţile directe/garantate în agricultură. Anul trecut diferenţa a fost nesemnificativă, aprox. 22 milioane E. Şi în condiţiile în care subvenţia medie la ha va ajunge la peste 190 E (faţă de 160 şi ceva (parcă) de astăzi), iar TVA este prevăzută a mai suporta o ajustare de 1% anul viitor – în mod sigur.

    Ce nu s-a precizat în articol: în primii ani ai CFM intrările reprezintă în principal avansuri. În CFM-ul trecut ultimele avansuri (ce-i drept mai mici) primite de la CE au fost în 2013. Din cele 1,351 mld. E intrări în cadrul FSC, cred că doar 48 de milioane sunt decontări/rambursări efective (ajutoare sociale -pachete cu alimente- acordate în 2014).Şi astea înţeleg că ar fi cu probleme (o firmă din BG, care nu ştiu ce…ceva penal, oricum).

    Dar, ceva care aştept să fie explicat: De ce nu am putea avea la finele anului o absorbţie EFECTIVĂ rezonabilă în cadrul POIM, în condiţiile în care AVEM ÎN PLINĂ EXECUŢIE proiecte fazate (să fim ,,mîndri”! alături de cele retrospective: realizare prin inovare exclusiv românească!): metrou, infrastructură feroviară, ELI-NP Măgurele, autostrăzi (Lugoj-deva, Sebeş-Turda), altele ??!? Asta pentru că nu trebuie să ne mai ,,scobim” în dinţi după alte proiecte (în scopul atragerii de fonduri europene, vorbesc; că Ăla de Ţară: e pe ţeavă!) care să le aprobe CE, să le facem licitaţie, să aşteptăm procesul contestaţiilor care se dovedeşte dureros de lung, (birocraţie administrativă (contract, ordin de începere a lucrărilor, proiect de execuţie) şa… Nu! Ci doar să susţinem financiar execuţia şi aproape…gata! Deviz, recepţie parţială, factură, certificare la plată AM şi MFP, întocmirea DLC (toate astea 30, hai 40, de zile) şi: Alo! CE! Banii!!!…Deci: mai aştept, sau să-mi văd de treabă-n continuare pînă pleacă ăla cu gura mare?

Lăsați un comentariu


Stiri

Bursa de la Bucureşti a câştigat într-o săptămână 5,6 miliarde de lei din capitalizare

Razvan Diaconu

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat, în săptămâna precedentă, 5,6 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 3,06%. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: În ritmul actual de vaccinare nu este posibil să ajungem la 5 milioane de persoane imunizate până în iunie

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat duminică într-un interviu că, având în vedere ritmul actual de vaccinare, nu este posibil de a atinge cifra de… Mai mult

Stiri

Andrei Baciu: Atingem azi o bornă importantă, 6 milioane de doze de vaccin administrate

Vladimir Ionescu

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a anunţat că România atinge duminică borna de şase milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 administrate… Mai mult

Europa

Alegeri în Regatul Unit: Nicola Sturgeon reia bătălia pentru independența Scoției, Sadiq Khan câștigă din nou primăria Londrei

Iulian Soare

Alegătorii din Marea Britanie au dat verdictul în cel mai mare test electoral de după victoria lui Boris Johnson la alegerile generale din 2019, arătând… Mai mult

Europa

UE şi India reiau negocierile pentru un acord de liber schimb

Iulian Soare

Uniunea Europeană şi India au convenit sâmbătă, în timpul unui summit virtual, să reia negocierile pentru un acord de liber schimb, care sunt în prezent… Mai mult

Europa

Lupta guvernelor cu parlamentele naționale pentru ratificarea finanțării PNRR: 8 state, printre care și România, nu au ratificat planul Next Generation

Victor Bratu

Comisia Europeană este pregătită, din punct de vedere tehnic, să iasă la 1 iunie pe piețele de capital și să împrumute bani pentru a susține… Mai mult

Digital

Microsoft: Datele clienților din UE nu vor mai fi transmise în afara UE

Vladimir Ionescu

Clienţii comerciali sau cei din sectorul public din Uniunea Europeană (UE) ai Microsoft vor putea să proceseze şi să-şi stocheze toate datele pe teritoriul comunitar,… Mai mult