fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

La obiect

”Ungaria nu mai este o democrație” – Raport ”Nation in Transit 2020” al Freedom House. Evaluarea libertăților în Europa

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia coboară alarmant pe același drum, democrația în Balcani se deteriorează sub influența Chinei și Rusiei, iar UE nu… Mai mult

07.05.2020

Digital

În marș forțat către digitalizare – ce s-a făcut, ce e de făcut în continuare

Digitizarea este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în perioada stării de urgență. Statul român, dar și o serie de instituții, au… Mai mult

07.05.2020

Fluxurile financiare între România și UE

de Marin Pana 4.8.2016

fonduri ue absorbtieRomânia a beneficiat din partea Uniunii Europene din 2007 și până la mijlocul acestui an de sume nete totalizând aproximativ 24,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Banii primiți per total în cele două cadre financiare multianuale (CFM) 2007 -2013 și 2014 – 2020 s-au ridicat la circa 37,4 miliarde euro iar sumele plătite au fost de aproape 13 miliarde euro.

Pentru a vă putea forma o idee clară asupra banilor care au revenit României în cele două perioade de programare bugetară de câte șapte ani ale UE, vă prezentăm pe scurt datele oficiale.

Din acestea, se poate observa atât tendința României de a lungi la maximum perioada de de doi ( eventual trei ) ani în care i se pot deconta anumite proiecte, dar și modul de lucru destul de lent al birocrației de la Bruxelles.

tabel1

Astfel, am ajuns să mai încasăm fonduri de preaderare chiar și anul trecut și am început destul de slab să beneficiem de noul CFM 2014 – 2020, cea mai mare parte a banilor încasați în ultimii trei ani fiind aferenți fostului cadru financiar 2007 – 2013. Acest fapt explică paradoxul disputei publice în care unii reclamă cât de încet ne mișcăm în accesarea fondurilor, iar alții arată mărimea încasărilor curente (dar cu originea în trecut).

tabel2

Sumele plătite de România drept contribuție la bugetul UE sunt bazate pe mărimea TVA colectat. Ceea ce explică creșterea acestei contribuții până în 2014, pe măsură ce creșterea economică a fost reluată dar și diminuarea din 2015,odată cu diminuarea acestui impozit ( desigur, mai contează și gradul de încasare, dar aceasta este o altă problemă).

tabel3

Fără alte considerații complicate, atunci când se trage linia pe partea de execuție a bugetului, adică ceea ce s-a resimțit pentru publicul larg, se ajunge la un sold pozitiv al fluxurilor financiare din ce în ce mai mare de la an la an (cu excepția notabilă a situației din anii 2010 – 2011), care a ajuns anul trecut al aproape cinci miliarde de euro și va depăși, foarte probabil, șase miliarde de euro în acest an.

tabel4

Privind evoluția procentuală relativ la PIB a sumelor nete primite de la UE și mărimea față de perioadele anterioare se poate naște întrebarea dacă nu cumva am făcut relaxare fiscală și creștere de venituri ale populației mai degrabă pe bani europeni și nu pe baza rezultatelor economice obținute (mai ales pe fondul scăderii ponderii ponderii veniturilor bugetare în PIB). Ceea ce, să zicem că nu ar fi fost o problemă, dar ar trebui să conștientizăm că nu se poate întâmpla decât o singură dată.

De ce o singură dată ? Pentru de la circa un procent din PIB în 2011 și 1,5% în 2012 ne ducem rapid spre patru procente la finele acestui an, ajutați și de încasările mai bune dar și de reducerea TVA. Or, regula de referință europeană este de a limita aceste fonduri cu care Uniunea ajută o țară la 4% din PIB, deoarece una este ajuți dezvoltarea și alta să subvenționezi consumul în țări care nu și-l permit singure.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.8.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    5.8.2016, 5:26 pm

    Bine că au publicat pînă la urmă! Pe aprilie şi mai nu reuşiseră. E vorba de MFP. Bine: asta alături de nepublicarea execuţiilor decadale (ultimele trei), a execuţiei veniturilor de către ANAF în cursul lunii iulie, de înlăturare a aritmeticii de clasa a-II-a din comunicatele privind rambursarea TVA (începînd cu luna mai)…Oricum, de pomină rămîne comunicatul cu evoluţia execuţiei veniturilor la data de 16 martie…Transparenţi tipii…te uiţi prin ei…

    O mai mare detaliere tabelară, ar fi relevat -cred eu- tendinţa acoperiri contribuţiilor anuale ale Ro doar din fondurile primite pentru plăţile directe/garantate în agricultură. Anul trecut diferenţa a fost nesemnificativă, aprox. 22 milioane E. Şi în condiţiile în care subvenţia medie la ha va ajunge la peste 190 E (faţă de 160 şi ceva (parcă) de astăzi), iar TVA este prevăzută a mai suporta o ajustare de 1% anul viitor – în mod sigur.

    Ce nu s-a precizat în articol: în primii ani ai CFM intrările reprezintă în principal avansuri. În CFM-ul trecut ultimele avansuri (ce-i drept mai mici) primite de la CE au fost în 2013. Din cele 1,351 mld. E intrări în cadrul FSC, cred că doar 48 de milioane sunt decontări/rambursări efective (ajutoare sociale -pachete cu alimente- acordate în 2014).Şi astea înţeleg că ar fi cu probleme (o firmă din BG, care nu ştiu ce…ceva penal, oricum).

    Dar, ceva care aştept să fie explicat: De ce nu am putea avea la finele anului o absorbţie EFECTIVĂ rezonabilă în cadrul POIM, în condiţiile în care AVEM ÎN PLINĂ EXECUŢIE proiecte fazate (să fim ,,mîndri”! alături de cele retrospective: realizare prin inovare exclusiv românească!): metrou, infrastructură feroviară, ELI-NP Măgurele, autostrăzi (Lugoj-deva, Sebeş-Turda), altele ??!? Asta pentru că nu trebuie să ne mai ,,scobim” în dinţi după alte proiecte (în scopul atragerii de fonduri europene, vorbesc; că Ăla de Ţară: e pe ţeavă!) care să le aprobe CE, să le facem licitaţie, să aşteptăm procesul contestaţiilor care se dovedeşte dureros de lung, (birocraţie administrativă (contract, ordin de începere a lucrărilor, proiect de execuţie) şa… Nu! Ci doar să susţinem financiar execuţia şi aproape…gata! Deviz, recepţie parţială, factură, certificare la plată AM şi MFP, întocmirea DLC (toate astea 30, hai 40, de zile) şi: Alo! CE! Banii!!!…Deci: mai aştept, sau să-mi văd de treabă-n continuare pînă pleacă ăla cu gura mare?

Lăsați un comentariu


Europa

Ministrul german al Sănătății: În privința OMS, președintele Trump are dreptate

Iulian Soare

Președintele Donald Trump ”are dreptate” în privința necesității reformării OMS, a declarat ministrul german al Sănătății, Jens Spahn (foto), într-un interviu acordat Financial Times. Jens… Mai mult

Stiri

România, statul cu cea mai mică pondere a angajaților care au lucrat de acasă din cauza Covid-19

Mariana Bechir

România este țara UE cu cea mai mică pondere de angajați care au lucrat de acasă, ca urmare a riscului generat de noul coronavirus, conform… Mai mult

Europa

Mașinile au devenit un ”smartphone pe roți”. Experții în securitate cibernetică avertizează asupra protecției datelor

Vladimir Ionescu

Mașinile încep să semene tot mai mult cu un ”smartphone pe roți”, stocând informații precum locul în care ne aflăm, cum conducem, cu cine vorbim… Mai mult

Europa

Șeful Eurogrup: Fondul de redresare de 500 de miliarde de euro e un pas spre uniunea fiscală a UE

Iulian Soare

Planul de creare a unui fond de redresare, în valoare de 500 miliarde de euro, propus de Franţa şi Germania pentru a ajuta UE să… Mai mult

Europa

BERD: Accesul la piața românească de obligaţiuni – raport favorabil eficiență/cost datorită costului redus

Adrian N Ionescu

Accesul investitorilor la piaţa românească de obligațiuni (de stat şi corporatiste) este cel mai ușor și costurile participării sunt cele mai mici față de  piețele… Mai mult

Europa

Angela Merkel susține că protecționismul nu este un răspuns adecvat la criza coronavirus

Iulian Soare

Statele nu ar trebui să apeleze la renaționalizări și protecționism pentru a răspunde ”recesiunii globale adânci” cauzate de criza coronavirus, este de părere cancelarul german… Mai mult

Europa

Administrația Trump a redus redevențele producătorilor de petrol și gaze

Vladimir Ionescu

Administrația Trump a redus redevențele pe care unele companiile energetice le datorează pentru resursele de petrol și gaze exploatate de pe proprietățile publice. Nivelul de… Mai mult