Masterplanul pe transporturi este o precondiţie pentru aprobarea programului operaţional de infrastructura mare, a spus comisarul european Corina Creţu luni, într-o conferinţă de presă.
În contextul discuţiilor privind diferite măsuri restante ale României, oficialul european spunea că există o serie de condiţii ex-ante, adică precondiţii, prin care se află şi documentul care prevede strategia de transport a României pentru următorii 30 de ani.
„Aşteptăm ca România să depună varianta oficială finală”, a precizat comisarul Corina Creţu. Afirmaţia acesteia arată faptul că, în ciuda afirmaţiilor oficialilor de la Bucureşti, gândirea comisiei europene nu s-a schimbat odată cu schimbareaechipei de comisari.
În septembrie 2014, purtătorul de cuvânt al comisarului Johannes Hahn, care a gestionat domeniul politicilor regionale înaintea Corinei Creţu, a transmis publicaţiei cursdeguvernare.ro:
„Comisia Europeană reafirmă că aprobarea Master Planului este atributul României, nu al Comisiei. Experţii CE sunt mai degrabă consultanţi ai autorităţilor române pentru realizarea unei strategii naţionale de transport.
Master Planul este o precondiţie pentru adoptarea Programului Operaţional de Transporturi întrucât Master Planul conţine proiectele care pot fi finanţate prin programul operaţional de infrastructură, dar şi alte proiecte de infrastructură care ar putea fi realizate cu bani europeni”, a spus la acea vreme Shirin Wheeler.
O altă gândire la Bucureşti
În schimb, oficialii de la Bucureşti susţin altceva. Într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici spunea că “nu este adevărat”, comisia nu condiţionează aprobarea programului de infrastructura mare de masterplan.
Documentul strategic a fost prezentat săptămâna trecută comisiilor de specialitate ale parlamentului, în sedinţă publică, la care a participat şi presa. Ministrul Transporturilor Ioan Rus a spus că este varianta finală care urmează să fie adoptată de guvern. Aşa cum a afirmat şi ministrul Teodorovici, cel mai probabil documentul va fi adoptat de guvern în următoare şedinţă, cel mai probabil miercuri.
„Nu a fost o condiţionare de Masterplan. Comisia ne-a cerut măcar un plan de acţiune să ştie care sunt etapele aprobării masterplanului. Puneţi-l în programul operaţional şi noi îl aprobăm. Nu poţi să finanţezi după aceea, dacă nu finanţezi pe baza masterplanului. Asta înseamnă că, dacă nu îl ai aprobat masterplanul, finanţezi de la bugetul de stat tot şi Comisia nu îşi rambursează absolut nimic”, spunea ministrul Teodorovici pentru cursdeguvernare.ro.
Explicaţia acestuia arată însă că nu potţi finanţa din bani europeni proiectele de infrastructură, dacă nu este agreat de Comisie masterplanul.
Diferite sunt opiniile ministrului român şi ale comisarului european şi în ceea ce priveşte faza în care se află procesul de aprobare a programului operaţional de infrastructura mare. Iar ministrul român culpabiliza modul de lucru al Comisiei şi birocraţia.
„Este însă incredibil cum lucrează Comisia. Noi am dat în iulie programul operaţional la Comisie. În octombrie, la final, au venit primele comentarii. Am încheiat discuţiile cu ei în noiembrie şi nici astăzi nu este dată decizia.
Spune clar, este ready for adoption . Este închisă orice discuţie, e practic adoptat, dar nu e emisă hârtia. (…)Pentru că e partea de birocraţie”, afirmă Eugen Teodorovici.
În schimb, comisarul Corina Creţu a spus luni, întrebată despre această situaţie, că “sunt negocieri la nivelul direcţiei generale cu guvernul României”
“Ştiu că sunt observaţii minore şi aşteptăm să fie depuse, să vedem exact programul atunci când va fi depus la Comisia Europeană în mod oficial”, a afirmat Corina Creţu.
Aprobarea formală a Comisiei pentru POIM depinde de ajustarea cadrului financiar, prin urmare decizia va veni cel mai probabil la mijlocul acestui an.
Artificiile de atragere a banilor europeni – condiţiile Comisiei ar putea înfrânge optimismul autorităţilor de la Bucureşti
Ministrul Eugen Teodorovici vorbeşte despre articifii de atragere a banilor europeni şi creşterea ratei absorbţiei şi pe ele îşi bazează prognoza optimistă de minim 80%: proiecte retroactive şi fazarea proiectelor.
În privinţa finanţărilor retroactive, oficialul de la Bruxelles spune că „trebuie revăzute toate licitaţiiloe şi toate procedurile, dacă au fost îndeplinite”.
„Practic legislaţia ne permite să preluăm noi toate împrumuturile de la BEI şi BERD, pentru că aceste proiecte porniseră şi cu bani europeni, practic de la început a fost evident că erau îndeplinite condiţiile europene. Dacă vor fi proiecte care nu au fost de la îceput gândite pe fonduri europene, nu cred că vom putea să plătim retroactiv”, a subliniat comisarul.
Atrage astfel atenţia asupra faptului că şanse de a fi decontate retroactiv sunt cele în care sunt implicaţi bani europeni, pe lângă împrumuturi şi buget naţional.
Comisia, susţine Corina Creţu, a preluat împrumuturile din proiectele aprobate până acum, adică 3, în valoare de 360 de milioane de euro: autostrada Arad-Timişoara, centura Constantei şi segmentul din Autostrada Soarelui, Cernavodă-Constanţa.
Corina Creţu suţine că executivul de la Bruxelles nu mai are alte solicitări în acest moment de finanţare retroactivă din partea României.
În privinţa fazării proiectelor, până la 1 martie Comisia va emite un ghid, normele pentru fazare, pentru ce proiecte se pot faza, pentru ca statele membre să ştie exact ce se poate faza şi ce nu, pentru că altfel se vor pierde bani.
Suspendarea plăţilor pe programul de competitivitate – CE aşteaptă rezultatul verificărilor României
Comisarul european spune că, în privinţa plăţilor suspendate pe axa 3 a programului de competitivitate, pe perioada 2007-2013, Comisia asteaptă un răspuns al autorităţilor române pentru a „vedea care sunt măsurile corective în acest sens”.
Comisia a constatat probleme cu achiziţiile publice şi a întrerupt temporar, în 23 decembrie 2014, în urma unui audit şi a dialogului cu autorităţile de la Bucureşti, plăţile pe axa 3 – Tehnologia informației și comunicării – a programului operaţional competitivitate,
