duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 iulie, 2021

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea datoriei publice, care a depășit recent pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate de cursdeguvernare.ro. Mai mult, investitorii străini și-au redus în acest an expunerea pe titluri de stat emise pe piața internă, ceea ce pune presiune pe sistemul bancar să preia golul lăsat, în contextul în care acesta este deja supraexpus.

O ”soluție” ar fi finanțarea de pe piețele financiare internaționale, care a mers bine pentru România în ultima perioadă. Motivul însă are mai puțină legătură cu încrederea în politicile economice de la București, un argument mai important în ochii investitorilor fiind dobânzile mult mai mari pe care le obțin de la statul român, față de randamentele în continuare negative ale economiilor europene dezvoltate.


Revenind la necesarul uriaș de finanțare din 2021, datele arată că statul mai are destul de mulți bani de împrumutat, deși își propusese să organizeze licitații în forță, pentru a-și asigura o parte cât mai consistentă din nevoie.

”Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare pe parcursul anului curent, în condițiile existenței unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului”, precizau reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) într-un memorandum care a însoțit ”Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023”.

2021, mai dificil de finanțat decât pandemia

În ciuda semnalelor pozitive din economie, finanțarea datoriei publice s-a produs relativ anevoios începând din primăvară, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR), consultate de cursdeguvernare.ro.

Astfel, dacă în primele două luni din 2021, condițiile bune din piață i-au permis Ministerului Finanțelor Publice (MFP) să împrumute cu 3,8 miliarde de lei peste nivelul anunțat în prospectele de titluri de stat, lucrurile s-au schimbat din martie, când sumele atrase din piața internă au fost cu 0,8 miliarde de lei sub cele vizate de stat.


În aprilie, lucrurile au mers ceva mai bine, însă în mai, statul a împrumutat cu 1,7 miliarde de lei mai puțin decât plănuise. Situația nu s-a îmbunătăți nici în iunie, când sumele atrase au fost cu aproape un miliard sub cele vizate. În iulie, Finanțele par a fi peste program, cel puțin deocamdată. Trebuie însă subliniat faptul că acest lucru se datorează în mare măsură unei emisiuni de certificate de trezorerie, cu o maturitate de doar o lună, prin care statul a împrumutat 1,8 miliarde de lei. Această licitație indică totuși o ”sete” de bani din partea Finanțelor.

În total, MFP a împrumutat de pe piața internă până acum 33,2 miliarde de lei pentru finanțarea datoriei publice. La această sumă se mai adaugă circa 1,5 miliarde de euro împrumutate în februarie și martie prin emisiuni în euro pe piața internă. Cea mai mare parte a sumei a fost obținută în urma a două licitații care au avut loc în martie, când statul a împrumutat cu 800 de milioane de euro peste valoarea anunțată în prospect.

În plus, statul a ieșit în acest an de două ori pe piețele financiare internaționale, în martie și iulie, împrumutând în total 7 miliarde de euro.

De asemenea, MFP a atras 709,5 milioane lei și 140,5 milioane de euro prin oferta de vânzare de titluri de stat pentru populație (FIDELIS) derulată în luna martie 2021 pe piața de capital.

Cât mai trebuie să împrumute România și de unde

Conform programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2021, Guvernul trebuie să împrumute în acest an 130,8 miliarde de lei, din care circa 80 de miliarde pentru finanțarea deficitului (de 7,16% din PIB), iar diferența pentru a refinanțarea sau rostogolirea datoriilor mai vechi care ajung la scadență în acest an.

Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă pentru finanțarea datoriei publice este în sumă de cca 85-87 miliarde de lei, cu o structură a maturităților de circa 15% – 85% (termen scurt versus termen mediu și lung).

Din calculele cursdeguvernare.ro, statul a împrumutat până acum de pe piața internă (în lei și în euro) în jur de 40,5  miliarde de lei, mai puțin de jumătate din volumul pe care și l-a propus. Prin urmare, în mai puțin de jumătate de an trebuie să împrumute alte aproape 50 de miliarde de lei, aproape zece miliarde de lei pe lună, mai mult decât dublul mediilor lunare din 2021.

Analiștii consultați de cursdeguvernare.ro sunt de părere că atingerea obiectivului de finanțare va fi imposibil în absența unei noi ieșiri pe piețele financiare internaționale.

Teoretic, statul și-a atins deja ținta de finanțare de pe piețele externe, aceasta fiind de 7 – 7,4 miliarde de euro prin emisiuni de eurooligațiuni (plus 1,4 miliarde de euro prin trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale).

De la populație, statul speră să atragă în acest an 10% din volumul de titluri de stat emise pe piața internă, respectiv 8-10 miliarde de lei.

Scade apetitul străinilor pentru datoria României

O tendință îngrijorătoare observată în prima parte a acestui an este scăderea apetitului nerezidenților pentru titluri de stat de pe piața internă. Astfel, dacă în ianuarie, deținerile de titluri de stat de pe piața internă ale nerezidenților erau de 50,2 miliarde de lei, echivalentul a 20,5% din total, în aprilie (cea mai recentă lună pentru care există date) scăzuseră la 43,6 miliarde de lei – 17,7% din total, potrivit datelor MFP.

Raportul din ianuarie 2021Raportul din aprilie 2021

Din rapoartele de mai sus rezultă că băncile locale au fost cele care au absorbit ”șocul” plecării nerezidenților, deținerile sistemului depășind 50% din total.

Este important de precizat că experții au avertizat în repetate rânduri cu privire la faptul că sistemul bancar este foarte expus pe datoria publică a României. În 2021, aceasta a ajuns la 24,8% din totalul activelor băncilor, cel mai ridicat nivel din UE, după cum a precizat Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. El avertiza recent că băncile care au optat să împrumute statul pe scadențe mari (10-15 ani) se vor confrunta cu dificultăți în anii ce urmează, când dobânzile ar urma să crească, potrivit proiecțiilor actuale.

În strategia de administrare a datoriei publice, Finanțele admiteau că emiterea de datorie nouă necesară acoperirii unor necesități de finanțare ridicate de pe piața internă ”trebuie să țină cont de capacitatea de absorbție a pieței interne”.

”Acest factor de risc poate fi diminuat pe termen lung prin creșterea cererii din partea investitorilor instituționali, cum ar fi fondurile de pensii sau alți participanți de pe piața de capital, cum ar fi fondurile locale de administrare de active și societățile de asigurări”, propunea MFP în document. Din datele de mai sus reiese că expunerea fondurilor de pensii, de exemplu, s-a menținut similară în prima parte a anului.

Riscul valutar și al costurilor – în creștere

Un alt factor de risc care se conturează odată cu creșterea deficitelor și a datoriei publice este cel valutar, în contextul în care o bună parte din sumele suplimentare pe care statul a fost nevoit să le împrumute în contextul pandemiei au fost luate de pe piețele financiare internaționale, în euro.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Un alt aspect asupra căruia avertizează analiștii este riscul creșterii costurilor de împrumut pentru finanțarea datoriei publice. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna iunie 2021, până la 3,11%, față de 3,03% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.

Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a ajuns, astfel, la cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: