fbpx

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

de Alexandra Pele , 20.7.2021

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate de cursdeguvernare.ro. Mai mult, investitorii nerezidenți și-au redus în acest an expunerea pe titluri de stat emise pe piața internă, ceea ce pune presiune pe sistemul bancar (deja supraexpus) să preia golul lăsat.

O soluție ar fi finanțarea de pe piețele financiare internaționale, care a mers bine pentru România în ultima perioadă. Apetitul investitorilor străini pentru finanțarea României are însă mai puțină legătură cu încrederea în politicile economice de la București, un argument mai ”greu” în ochii lor fiind dobânzile mult mai mari pe care le obțin de la statul român.

Revenind la necesarul uriaș de finanțare din 2021, datele arată că statul mai are destul de mulți bani de împrumutat, deși își propusese să organizeze licitații în forță în prima jumătate a anului, pentru a-și asigura o parte cât mai consistentă din nevoi și a evita orice presiune pe costurile de împrumut.

”Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare pe parcursul anului curent, în condițiile existenței unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului”, precizau reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) într-un memorandum care a însoțit ”Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023”.

2021, mai dificil de finanțat decât anul pandemiei

În ciuda semnalelor pozitive din economie, finanțarea datoriei publice s-a produs relativ anevoios începând din primăvară, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR), consultate de cursdeguvernare.ro.

Astfel, dacă în primele două luni din 2021, condițiile bune din piață i-au permis Ministerului Finanțelor Publice (MFP) să împrumute cu 3,8 miliarde de lei peste nivelul anunțat în prospectele de titluri de stat, lucrurile s-au schimbat din martie, când sumele atrase din piața internă au fost cu 0,8 miliarde de lei sub cele vizate de stat.

În aprilie, lucrurile au mers ceva mai bine, însă în mai, statul a împrumutat cu 1,7 miliarde de lei mai puțin decât plănuise. Situația nu s-a îmbunătăți nici în iunie, când sumele atrase au fost cu aproape un miliard sub cele vizate. În iulie, Finanțele par a fi peste program, cel puțin deocamdată. Trebuie însă subliniat faptul că acest lucru se datorează în mare măsură unei emisiuni de certificate de trezorerie, cu o maturitate de doar o lună, prin care statul a împrumutat 1,8 miliarde de lei. Această licitație indică totuși o ”sete” de bani din partea Finanțelor.

În total, MFP a împrumutat până acum, în lei, de pe piața internă 33,6 miliarde de lei pentru finanțarea datoriei publice. La această sumă se mai adaugă circa 1,5 miliarde de euro împrumutate în februarie și martie prin emisiuni în euro pe piața internă. Cea mai mare parte a sumei a fost obținută în urma a două licitații care au avut loc în martie, când statul a împrumutat cu 800 de milioane de euro peste valoarea anunțată în prospect.

În plus, statul a ieșit în acest an de două ori pe piețele financiare internaționale, în martie și iulie, împrumutând în total 7 miliarde de euro.

De asemenea, MFP a mai atras finanțări prin oferta de vânzare de titluri de stat pentru populație.

Cât mai trebuie să împrumute România și de unde

Conform programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2021, Guvernul trebuie să împrumute în acest an 130,8 miliarde de lei, din care circa 80 de miliarde pentru finanțarea deficitului (de 7,16% din PIB), iar diferența pentru a refinanțarea sau rostogolirea datoriilor mai vechi care ajung la scadență în acest an.

Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă pentru finanțarea datoriei publice este în sumă de cca 85-87 miliarde de lei, cu o structură a maturităților de circa 15% – 85% (termen scurt versus termen mediu și lung).

Din calculele cursdeguvernare.ro, statul a împrumutat până acum de pe piața internă (în lei și în euro) în jur de 41  miliarde de lei, mai puțin de jumătate din volumul pe care și l-a propus (la această sumă se mai adăugă împrumuturile de la populație, a căror valoare totală nu este publică).

Prin urmare, în mai puțin de jumătate de an statul mai trebuie să împrumute alte circa 46 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, trebuie să împrumute aproape zece miliarde de lei pe lună (suma exactă depinde de împrumuturile luate de la populație), de peste două ori mai mult decât media împrumuturilor lunare din 2021.

Analiștii consultați de cursdeguvernare.ro sunt de părere că atingerea obiectivului de finanțare va fi imposibil în absența unei noi ieșiri pe piețele financiare internaționale.

Teoretic, statul și-a atins deja ținta de finanțare de pe piețele externe, aceasta fiind de 7 – 7,4 miliarde de euro prin emisiuni de eurooligațiuni (plus 1,4 miliarde de euro prin trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale).

De la populație, statul speră să atragă în acest an 10% din volumul de titluri de stat emise pe piața internă, respectiv 8-10 miliarde de lei.

Băncile locale sunt supraexpuse – scade și apetitul străinilor pentru datoria României

O tendință îngrijorătoare observată în prima parte a acestui an este scăderea apetitului nerezidenților pentru titluri de stat de pe piața internă.

Astfel, dacă în ianuarie, deținerile de titluri de stat de pe piața internă ale nerezidenților erau de 50,2 miliarde de lei, echivalentul a 20,5% din total, în aprilie (cea mai recentă lună pentru care există date) scăzuseră la 43,6 miliarde de lei – 17,7% din total, potrivit datelor MFP.

Raportul din ianuarie 2021Raportul din aprilie 2021

Din rapoartele de mai sus rezultă că băncile locale au fost cele care au absorbit ”șocul” plecării nerezidenților, deținerile sistemului depășind 50% din total.

Este important de precizat că experții au avertizat în repetate rânduri cu privire la faptul că sistemul bancar este foarte expus pe datoria publică a României. În 2021, aceasta a ajuns la 24,8% din totalul activelor băncilor, cel mai ridicat nivel din UE, după cum a precizat Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. El avertiza recent că băncile care au optat să împrumute statul pe scadențe mari (10-15 ani) se vor confrunta cu dificultăți în anii ce urmează, când dobânzile ar urma să crească, potrivit proiecțiilor actuale.

În strategia de administrare a datoriei publice, Finanțele admiteau că emiterea de datorie nouă necesară acoperirii unor necesități de finanțare ridicate de pe piața internă ”trebuie să țină cont de capacitatea de absorbție a pieței interne”.

”Acest factor de risc poate fi diminuat pe termen lung prin creșterea cererii din partea investitorilor instituționali, cum ar fi fondurile de pensii sau alți participanți de pe piața de capital, cum ar fi fondurile locale de administrare de active și societățile de asigurări”, propunea MFP în document. Din datele de mai sus reiese că expunerea fondurilor de pensii, de exemplu, s-a menținut similară în prima parte a anului.

Riscul valutar și al costurilor – în creștere

Un alt factor de risc care se conturează odată cu creșterea deficitelor și a datoriei publice este cel valutar, în contextul în care o bună parte din sumele suplimentare pe care statul a fost nevoit să le împrumute în contextul pandemiei au fost luate de pe piețele financiare internaționale, în euro.

(Citiți și:”Importurile duduie mai tare ca economia: Deficitul comercial la 5 luni, deja 4% din PIB. Sectorul mașini s-a întors pe minus în aprilie”)

Un alt aspect asupra căruia avertizează analiștii este riscul creșterii costurilor de împrumut pentru finanțarea datoriei publice. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna iunie 2021, până la 3,11%, față de 3,03% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană.

Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a ajuns, astfel, la cel mai ridicat nivel din ultimele opt luni.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.7.2021

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    20.7.2021, 9:52 pm

    1.Urmeaza in curind momentul in care Statul nu va mai fi imprumutat de nimeni, cu nici un banut!Acesta apare cind pandemia va fi controlabila, iar fiecare creditor va analiza daca Romania mai este solvabila!
    Criza acestui moment este de o dimensiune la care nu am curajul sa ma refer si va putea fi depasita numai de prezentarea catre UE (mai intai) a unui PROIECT DE TARA, capabil sa creieze prin REINDUSTRIALIZARE, resursele financiare necesare restituirii creditelor!
    2.Nu stiu in ce masura creditorii merg acum pe o noua strategie de recuperare a datoriei – cu plata pe “bucati” de teritoriu si zone agricole – chiar daca Romania nu poate fi asa usor “segmentata” in “module comerciale” precum Grecia anilor 2015…
    3.Cert este, ca refuzul Presedintelui P N Liberal Ludovic Orban, de evaluare si promovare a proiectului de tara (propus personaol dinsului) conduce la una din situatiile de mai sus…
    Si mai vrea acum d-l L. Orban si sa mai ramina presedinte al PNL, spre paguba Romaniei esuata economic-industrial, dupa 3 ani de cirpeli economice si legislative!

Lăsați un comentariu


Stiri

DOCUMENT / Guvernul simplifică regulile achizițiilor publice ca să crească viteza procedurilor – proiect de OG

Adrian N Ionescu

În procesul de achiziții publice, o serie de documente vor fi eliminate, anumite termene vor fi scurtate, anumite obligații vor fi simplificate și vor fi… Mai mult

Stiri

Administrarea unei a treia doze de vaccin anti-Covid ar putea începe în septembrie – Valeriu Gheorghiță

Vladimir Ionescu

Personalul medical și persoanele vulnerabile ar putea fi vaccinate cu a treia doză împotriva Covid-19 începând din luna septembrie, în contextul creșterii numărului infectărilor cu… Mai mult

Stiri

Comandament pentru Situaţii de Urgenţă la Transporturi – posibile restricții de circulație din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

La Ministerul Transporturilor a fost convocat, marţi, Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cauza caniculei. Autorităţile anunţă că, în fncţie de situaţia din teren, ar… Mai mult

Stiri

BNR va asista Republica Moldova în reformarea sistemului financiar și aderarea la „Single Euro Payments Area”

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) va conduce un consorțiu de bănci centrale, care va acorda Republicii Moldova asistență privind consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării… Mai mult

Europa

Roșia Montană – înscrisă în Patrimoniul UNESCO: avantaje, controverse, implicații financiare

Razvan Diaconu

Complexul arheologic Roșia Montană, unic în lume, a fost înscris marți în lista UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol, fără obiecții și fără amendamente.… Mai mult

Stiri

Drama din Educație: Doar 40% din profesori au luat note peste 7 la Titularizare, iar 20% nu au obținut nici nota 5

Vladimir Ionescu

Rata notelor peste 7 obținute de profesorii care au susținut proba scrisă a examenului de titularizare este de 44,47%, cea mai mică din ultimii cinci… Mai mult

Stiri

SUA, confruntată cu cea mai mare inflație din ultimii 13 ani. Prețurile la autovehicule, factorul-cheie

Marin Pana

Prețurile la consumator au crescut în SUA cu 0,9% în luna iunie, cel mai ridicat nivel din iunie 2008 încoace, se arată într-o analiză a… Mai mult