Bitcoin a fost vedeta speculațiilor financiare în 2017, dar nu a fost singura criptomonedă (monedă digitală sau monedă blockchain) care a făcut mediul investițional să riște miliarde de dolari, iar pe ceilalți experți să gloseze pe tema viitorului monetar al lumii.
În timp ce cotația Bitcoin a urcat cu peste 1.200 % față de dolar , cotația Ripple – creat de fondatorul bursei Bitcoin Mt Gox, a explodat cu 35.000%. Adică: un plasament de 100 de dolari în Ripple în ianuarie 2017 ar fi valorat 35.000 de dolari la începutul acestui an, potrivit Reuters.
Bitcoin (criptomonedă deja veterană, la al nouălea an de existență) acoperă o piață de peste 250 de miliarde de dolari, Ripple – aproape 92 de miliarde de dolari.
În ultimii trei ani au fost lansate și alte branduri de monede blockchain (după numele tehnologiei informatice care le face posibile), precum NEM, Stellar, sau IOTA (MIOTA), inclusiv pentru că bitcoin și altele ca ea deveniseră inaccesibil de scumpe pentru micii investitori.
Nu mai puțin de 10 monede care sunt construite pe tehnologia blockchain au atras atenția și banii speculatorilor, ca și a vizionarilor, spune Reuters.
Drumul tehnologiei spre monedă
Tehnologia blockchain și-a cucerit deja o reputație globală. Mari corporații globale, dar și mari bănci centrale o apreciază. Banca Angliei vede o revoluție financiară plecând de la blockhain și a declanșat cercetări în domeniu.
Instituții serioase, precum bursa de mărfuri din Chicago, nu au mai ezitat să profite de criptomania care a explodat anul trecut, și a scos pe piață un produs derivat pe suport bitcon.
Autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC) a avertizat asupra riscurilor, dar a aprobat produsul, eveniment pe care unii dintre adepții criptomonedelor s-au grăbit să-l considere o confirmare a statutului de monedă a bitcoin.
Criticii au spus că creșterea cotației bitcoin după anunțul bursei din Chicago ține tot de speculații: a fost efectul apariției posibilității de arbitraj între speculațiile la termen (prin produse derivate bursiere) și speculațiile spot (în timp real).
Drumul este, însă, lung, până în momentul în care o criptomonedă sau alta își va câștiga cele două atribute principale, ca să concureze cu monedele clasice: încrederea și funcționalitatea.
Polemica marilor bancheri
Jamie Dimon, directorul general executiv (CEO) al JPMorgan Chase & Co, spunea în septembrie 2017 că bitcoin este „o fraudă” și că va concedia pe subordonații săi care sunt „destul de proști ca să tranzacționeze bitcoin”, potrivit unei declarații din septembrie 2017, citată de CNBC.
„Bitcoin nu are nici o valoare, decât cea dată de cel care cumpără”, spune Jamie Dimon, citat de Bloomberg.
Totuși, o lună mai târziu, directorul financiar (CFO) al JPMorgan, Marianne Lake, s-a alăturat rivalilor de la Goldman Sachs Group Inc. and Citigroup Inc., exprimându-și deschiderea față de „foloasele potențiale ale monedelor digitale care sunt controlate și reglementate cum se cuvine”.
Băncile centrale spun că variațiile curente de zeci de procente ale cursurilor monedelor digitale (bitcon & co.) constituie una dintre slăbiciunile principale ale acestora, pentru că au cotații prea ușor de manipulat. Băncile centrale sunt acuzate de fanii criptomonedelor că și-ar proteja propriile „produse”. Principala răspundere a băncilor centrale este tocmai stabilitatea monetară.
Șefii Federal Reserve (FED, banca centrală a SUA) spun că bitcoin este „un activ foarte speculativ”, care „nu este o sursă (de minformație) stabilă despre valoare și nu constituie un mijloc de plată legal” (Janet Yellen, cât încă era președinte în exercițiu).
FED abia a început să investigheze fenomenul. Jerome Powell, succesorul lui Janet Yellen, crede că la un moment dat volumul tranzacțiilor cu bitcoin ar putea conta, când vine vorba de politică monetară. „Deocamdată nu este suficient de mare”, a spus Jerome Powell, când a fost audiat în Senatul SUA pentru a prelua postul la FED, potrivit Bloomberg.
Argumente
„Tehnolgia blockchain ne-ar putea schimba fundamental felul în care ne gândim la bani. (…) În vreme ce economiștii vorbesc despre bitcoin ca despre cea mai mare bulă speculativă din istorie, este important de reținut cât de revoluționară este tehnolologia (pe care se bazează)”, scria un editorialist al Washington Post, la sfârșitul anului trecut.
Totuși, știința economică spune că o monedă trebuie să îndeplinească cel puțin două condiții fundamentale, privind:
- încrederea
- funcționalitatea
Deocamdată, monedele digitale au încrederea pe care le-o conferă tehnologia (doar atât, spun criticii) și, prin lansarea produselor bursiere derivate pe bază de bitcoin, și-au consacrat doar funcția speculativă pe o piață organizată. Până la acel moment, speculațiile erau posibile doar „spot”.
Iată o altă
Din punctul de vedere al funcţionalităţii, monedele blochain satisfac perfect funcția de instrument de plată (mai mult ca perfect, dacă este vorba de droguri, de pildă).
Unii spun că tocmai tranzacțiile ilegale ar fi la originea volatilității criptomonedelor, după cum a făcut-o Benoit Coeure, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.
Monedele blockchain nu satisfac, însă funcţia de finanţare prin creditare. Nu au o piaţă în acest sens, nu una cu reguli, adică reglementată, în orice caz. Și, în acest din urmă caz, este nevoie de argumente pentru asigurarea încrederii mai puternice decât cele ale rezistenței tehnologiei împotriva hackerilor.
Totodată, încrederea într-o monedă se bizuie cu forța economiei din spatele acesteia, ca și – deloc nesemnificativ, cu forța politică a statului care o promovează ca expresie a puterii sale (inclusiv militară).
Nu întâmplător, Zona Euro se vrea reformată și fie formal, sau doar de facto, noua zonă euro ar putea semăna cu o (con)federație.
Banca Japoniei nu crede că bitcoin este o monedă şi că nu are intentia de a emite o monedaă digitală, dar dacă ar face-o ar însemna abordarea „problemelor fundamentale ale băncilor centrale”.
Criptomonedele nu au nici un stat și nici o economie în spate, care să câștige pentru ele mai multă încredere decât inspiră speculatorilor alte instrumente financiare (dintre care unele au avut rolul de detonatoare ale recentei crize globale).
