Deficitul bugetar a urcat cu 0,6 puncte procentuale din PIB în septembrie, depășind nivelul de 3% din PIB, cea mai accelerată creștere lunară din acest an, reiese din datele publicate marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Dar datoria și costurile de finanțare a deficitului atârnă tot mai greu:
nu doar creșterea bruscă a deficitului reprezintă o noutate, ci, în primul rând, greutatea pe care costurile mari de finanțare a deficitului o capătă în buget: cheltuiala cu dobânzile a depășit, ca valoare, jumătate din cheltuielile cu investițiile.
Energia a avut, per ansamblu, o contribuție pozitivă la buget, asta pentru că nivelul decontărilor pentru schemele de compensare este încă redus.
Statul a continuat să beneficieze și de pe urma inflației, prin venituri mai mari din TVA.
Pe partea de cheltuieli, dobânzile au lărgit gaura de la buget.
Deficitul bugetului general consolidat din primele nouă luni ale anului a fost de 41,7 miliarde de lei, mai redus decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, de 44,3 miliarde de lei.
Deficitul din septembrie a fost cel mai mare deficit lunar din 2022, fiind urmat de deficitul din februarie (0,59% din PIB) și cel din august (0,5% din PIB).
(Citiți și: ”A conduce o țară / a conduce o firmă: cum s-a întors România în criza de acum 10 ani”)
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 331,5 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2022, cu 22,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut.
Statul a plătit pe dobânzi mai mult de jumătate din cât a dat pe investiții
Printre cele mai mari și îngrijorătoare creșteri de cheltuieli din primele nouă luni se numără cea pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate de statul român.
Guvernul a plătit dobânzi de aproape 21 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu 63,5% peste nivelul din aceeași perioadă din 2021.
”Plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 miliarde de lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă, în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică reprezentanții MFP.
Nivelul ridicat al dobânzilor este cu atât mai îngrijorător cu cât acesta reprezintă aproape jumătate din cheltuielile totale realizate pentru investiții.
Astfel, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital (investiții finanțate exclusiv de la bugetul de stat), precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 38,76 miliarde de lei, în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Investițiile realizate exclusiv din fondurile naționale au fost cu aproape un miliard de euro mai mici decât cheltuielile de dobânzi.
Reglajul de la TVA
Încasările nete din TVA au depășit 69 de miliarde de lei în primele nouă luni, în creștere cu 22,1% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de circa 20 de miliarde de lei, cu 8.2% mai ridicat față de cel rambursat în anul anterior. ”Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, explică reprezentanții MFP, respectiv de creșterea puternică a inflației, TVA fiind o taxă aplicată asupra prețului final al produselor.
Din graficele MFP se observă că rambursările de TVA s-au menținut sub două miliarde de lei și în septembrie. În 2021, spre exemplu, nivelul restituirilor de TVA a scăzut începând din toamnă, coborând dramatic în noiembrie și fiind ”reglate” abia în decembrie, odată ce Guvernul își încheiase calculele pentru a se încadra în ținta de deficit.
Energia care salvează bugetul
La capitolul alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, statul a încasat în primele nouă luni 13,2 miliarde de lei, un avans semnificativ față de anul precedent (+9,78 miliarde de lei), pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Dacă ne uităm pe partea de cheltuieli publice, energia a ”mâncat” o sumă mai mică de bani, cel puțin în primele nouă luni. Cheltuielile cu asistența socială au fost, spre exemplu, influențate de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv până la finele lunii septembrie 2022, au fost în sumă de 2,18 miliarde de lei.
Totodată, cheltuielile cu subvențiile au fost de 11,2 miliarde de lei. Această sumă reprezintă, în principal, subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și
pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 3,39 miliarde de lei).
Prin urmare, statul a plătit pentru ajutoare circa 5,6 miliarde de lei, mai puțin de jumătate din veniturile suplimentare încasate de la sectorul energetic. Lucrurile s-ar putea schimba în următoarele luni, când pe masa guvernului vor ajunge tot mai multe facturi de decontare a schemei de compensare, a cărui impact bugetar total nu a fost încă determinat.
Veniturile nefiscale au însumat 31,7 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, consemnând o creștere de 50,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
***
