În ciuda faptului că execuția bugetară din primul semestru a indicat un deficit de doar 1,7% din PIB, Consiliul Fiscal apreciază că acesta va fi cuprins între 6,6% și 6,9% pe metodologia ESA pentru întregul an, o estimare ceva mai optimistă față de cea emisă cu ocazia elaborării bugetului pe 2022, în principal ca urmare a revizuirii PIB-ului nominal, se arată într-un raport al instituției.
”Având în vedere măsurile de politică fiscal-bugetară nou-adoptate sau anunțate, CF consideră că ținta de deficit bugetar pentru anul 2022 este dificil de atins, fiind mai probabilă plasarea deficitului potrivit metodologiei cash în intervalul 6,3-6,8% din PIB și a celui potrivit metodologiei europene în intervalul 6,6-6,9%”, se arată în raportul anual pe 2021 al Consiliului Fiscal, care cuprinde și un capitol dedicat evoluțiilor prognozate pentru 2022.
În iarnă, în momentul publicării opiniei privind bugetul pe 2022, CF estima un deficit bugetar de 7% pe metodologie cash, respectiv 7,5% pe metodologie ESA. Revizuirea favorabilă de acum atribuită în special majorării semnificative a proiecției de PIB nominal pentru anul în curs, care este de natură să conducă la venituri suplimentare importante.
”Este nevoie de măsuri ferme de consolidare fiscal/bugetară în perioada care vine, care să permită României menținerea accesului la finanțare (internă și externă) la costuri care să nu copleșească bugetul public. Aceste măsuri pot fi aplicate prin prisma unei corecții macroeconomice graduale, care să aibă în vedere contextul internațional foarte complicat, întărirea politicilor monetare în lume, implicații nefaste ale războiului din Ucraina”, avertizează specialiștii instituției.
Consiliul Fiscal avertizează că ulterior elaborării proiectului de buget au fost adoptate o serie de măsuri cu impact asupra agregatelor bugetare și, implicit, asupra deficitului, între care:
- măsuri de sprijin pentru protejarea populației și economiei prin plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale (cu un impact estimat de circa 14,5 mld. lei până la sfârșitul anului 2022, impactul asupra deficitului bugetar fiind semnificativ mai redus ca urmare a taxelor suplimentare aplicate sectorului energetic, așa cum este impozitul de 80% pentru venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică);
- programul „Sprijin pentru România” care include măsuri de susținere a economiei și măsuri sociale de protejare a populației în valoare totală de 17,3 mld. lei, din care 9 mld. lei sunt finanțați din fonduri europene;
- acordarea de creșteri salariale pentru angajații din Ministerele Sănătății, Culturii, Transporturilor, Sportului și pentru angajații care gestionează fonduri europene.
Cu toate acestea, estimările cele mai recente ale MF, regăsite în Programul de Convergență 2022-2025, mențin ținta de deficit bugetar, conform metodologiei europene, la nivelul de 6,2% din PIB, ”fără a fi însă prezentate suficiente măsuri de ajustare care să permită atingerea acestei ținte”, se arată în raport.
***
