La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Execuția bugetară pe 2017: Chiar ne încadrăm în deficitul de 3% după standard european?

de Marin Pana 28.1.2018

Bugetul general consolidat a încheiat 2017 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (24,26 miliarde lei la un PIB de 842,5 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht însă acest prag este valabil pentru contabilitatea în sistem european ESA. Menţionăm că, în anul anterior, deficitul cash de 2,4% anunţat s-a tradus ulterior într-un deficit ESA de 3% din PIB.

Exprimat în euro, minusul s-a situat la circa 5,3 miliarde euro la un PIB de 184,4 miliarde euro), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Cert este că, exprimat în procente de PIB, deficitul bugetar este cel mai slab din ultimii şase ani, fiind depăşit doar de valorile consemnate în intervalul de criză economică 2008 – 2011.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB în 2016, au crescut atât veniturile cât şi cheltuielile.

Doar că cele din urmă s-au majorat mai mult decât dublu (1% faţă de 0,4%), ceea ce a condus la expandarea soldului negativ într-un an care se anunţă foarte bun pentru creşterea economică ( 7% după primele 9 luni).

În pofida acestei creşteri, veniturile nu au reuşit să treacă pragul psihologic de 30%, situat cam la două treimi din valoarea medie înregistrată de statele membre UE în anul anterior (44,7%). La doar circa 70% din practica europeană (46,3%) se situează şi cheltuielile (ceea ce explică multiplele lipsuri din activitatea sectoarelor de învăţământ, sănătate etc.).

De reţinut, la noi gradul de acoperire a cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate a fost de 91% iar la nivelul Uniunii de 97%. În urmă cu doi ani, se consemnase cel mai ridicat nivel al veniturilor în PIB de la integrarea europeană, dar măsurile bizare de relaxare fiscală au impus ajustarea posibilităţilor de acoperire a necesităţilor din domeniile aflate în sarcina statului pentru a acomoda ținta de deficit fiscal.

Cheltuielile din ultima lună a anului, exact la fel ca anul trecut

Deşi eram păţiţi anterior cu deficitele majorate „pe ultima sută de metri”, s-a repetat obiceiul nefast de a cheltui fonduri publice importante înainte de se trage linia și a se returna banii (ce nu pot fi relocați de la un an la altul). Valoarea de 1,67% din PIB consemnată în decembrie 2016 a fost păstrată întocmai în decembrie 2017, doar suma cheltuită a crescut în valoare nominală cu circa 1,3 miliarde lei.

Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 842,5 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul. Ponderea bugetului de stat în bugetul general consolidat a continuat să scadă şi a ajuns la mai puţin de 45% pe partea de venituri faţă de peste 52% pe partea de cheltuieli.

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins 17 miliarde lei, ceea ce echivalează cu două procente din PIB sau 15% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de echilibru bugetar sau pe partea de justiţie.

Rezultatele pe 2017, prin comparație cu cele din 2016

Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 77,0%, în creștere de la numai 71,5% în anul anterior (în 2015 a fost de 66,4%). Evoluţia este salutară dar diferenţa care a mai  trebuit să fi completată din alte taxe şi impozite plătite, altele decât contribuţiile de asigurări sociale dedicate acestui buget, a însumat aproape 13,6 miliarde lei sau 3 miliarde euro (ceea ce ridică şi o problemă legată de principiul contributivităţii, mai ales că pensionarii şi-au plătit singuri o parte destul de însemnată din pensia încasată).

În schimb, gradul de acoperire a cheltuielilor pentru sănătate pe baza contribuţiilor plătite de asiguraţi a scăzut de la 81,6% în anul precedent la doar 81% iar subvenţiile de la bugetul de stat au trebuit să fie majorate uşor, de la 1,94 miliarde lei la 2,13 miliarde lei. Deficitul bugetului de stat a fost mult mai mare decât al bugetului general consolidat şi s-a păstrat la circa 3,7%, aproape la fel ca şi în 2016.

Se poate observa cum ponderea veniturilor bugetului de stat în PIB nu a crescut, deşi veniturile totale s-au majorat, precum şi scăderea continuă a ponderii cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat, pe fondul rezultatului foarte bun de creştere economică. Una peste alta, importanţa bugetului de stat în totalul fondurilor gestionate public a scăzut şi în 2017.

Cheltuielile: Creștere abruptă pe salariile din sectorul public, tăieri drastice la investitiile publice

Pe partea de venituri, ar fi de notat reducerea încasărilor din TVA de la 6,8% din PIB în 2016 la doar 6,4% din PIB în 2017 ( în 2015 acestea au însumat 8% din PIB). Ponderea accizelor a scăzut și ea ușor, de la 3,5% din PIB la 3,2% din PIB iar cea a impozitului pe profit a coborât de la 2,0% din PIB la 1,7% din PIB, ceea ce explică creşterea deficitului bugetar.

Asta deşi segmentul de impozitare pe salarii şi venit s-a păstrat la 3,6% din PIB iar componenta cea mai importantă a veniturilor statului, contribuțiile de asigurări,  urcat de la 8% din PIB la 8,5% din PIB. Dacă se ţine cont de majorarea cheltuielilor cu salariile şi pensiile, se conturează imaginea unui gen de politică de stânga-dreapta, fără echilibru între asumări şi posibilităţi.

Pe partea de cheltuieli, trebuie subliniată reluarea într-un volum mai mare a alocărilor pentru proiectele cu finanţare externă neranbursabilă, greu demarate pe noul buget al UE. 0,9% din PIB în plus e un rezultat care arată progres dar rămâne sub necesarul solicitat în special de infrastructură ( construcţia de autostrăzi putem spune că a fost „sublimă”, vorba lui Caragiale).

Ca modificare în plus, urmează creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în anul anterior, au ajuns la 8,3% iar anul acesta procesul de expandare va continua spre 9%). Prin comparaţie, majorarea cu doar trei zecimi de procent de PIB a sumelor alocate pentru protecţie socială apare ca moderată, deşi creşterea nominală a fost de peste 10 miliarde de lei).

Desigur, pentru a se putea limita efectul asupra deficitului bugetului general consolidat, a fost nevoie să se taie bani serioşi de la alte capitole.

Investiţiile au avut cel mai mult de suferit, atât pe partea de bunuri şi servicii (-0,6% din PIB) cât pe partea de cheltuieli de capital (-0,2% din PIB), deşi sumele s-au păstrat în termeni nominali).

Una peste alta, am cheltuit exagerat în raport cu veniturile şi am mărit deficitul bugetar de o manieră rigidă pe partea de cheltuieli. Asta într-un an în care am avut o creştere economică de excepţie şi era prudent să lăsăm spaţiu de manevră bugetară pentru eventuale probleme care pot apare dacă estimările (destul de optimiste) de creştere pe viitor nu se vor materializa. În plus, indiferent de plasarea sub cele 3% din PIB pe execuţia cash rămâne să ne lămurim în curând cum rămâne cu încadrarea pe standardul european, care nu se arată a fi tocmai fezabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2018

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult