Evenimentul

Guvernul Orban – demis după un mandat de 3 luni și o zi. Un pas spre anticipate

Guvernul Orban a fost demis miercuri prin moțiune de cenzură, cu 261 voturi pentru, cu 28 mai mult decât majoritatea necesară. Statistica oficială: voturi exprimate… Mai mult

05.02.2020

La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Cronicile

Execuția bugetară pe 2017: Chiar ne încadrăm în deficitul de 3% după standard european?

de Marin Pana 28.1.2018

Bugetul general consolidat a încheiat 2017 cu un deficit pe execuția cash de -2,88% din PIB estimat (24,26 miliarde lei la un PIB de 842,5 miliarde lei), sub pragul de 3% stabilit prin criteriile de la Maastricht însă acest prag este valabil pentru contabilitatea în sistem european ESA. Menţionăm că, în anul anterior, deficitul cash de 2,4% anunţat s-a tradus ulterior într-un deficit ESA de 3% din PIB.

Exprimat în euro, minusul s-a situat la circa 5,3 miliarde euro la un PIB de 184,4 miliarde euro), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Cert este că, exprimat în procente de PIB, deficitul bugetar este cel mai slab din ultimii şase ani, fiind depăşit doar de valorile consemnate în intervalul de criză economică 2008 – 2011.

Faţă de cele mai mici valori înregistrate istoric ca pondere în PIB în 2016, au crescut atât veniturile cât şi cheltuielile.

Doar că cele din urmă s-au majorat mai mult decât dublu (1% faţă de 0,4%), ceea ce a condus la expandarea soldului negativ într-un an care se anunţă foarte bun pentru creşterea economică ( 7% după primele 9 luni).

În pofida acestei creşteri, veniturile nu au reuşit să treacă pragul psihologic de 30%, situat cam la două treimi din valoarea medie înregistrată de statele membre UE în anul anterior (44,7%). La doar circa 70% din practica europeană (46,3%) se situează şi cheltuielile (ceea ce explică multiplele lipsuri din activitatea sectoarelor de învăţământ, sănătate etc.).

De reţinut, la noi gradul de acoperire a cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate a fost de 91% iar la nivelul Uniunii de 97%. În urmă cu doi ani, se consemnase cel mai ridicat nivel al veniturilor în PIB de la integrarea europeană, dar măsurile bizare de relaxare fiscală au impus ajustarea posibilităţilor de acoperire a necesităţilor din domeniile aflate în sarcina statului pentru a acomoda ținta de deficit fiscal.

Cheltuielile din ultima lună a anului, exact la fel ca anul trecut

Deşi eram păţiţi anterior cu deficitele majorate „pe ultima sută de metri”, s-a repetat obiceiul nefast de a cheltui fonduri publice importante înainte de se trage linia și a se returna banii (ce nu pot fi relocați de la un an la altul). Valoarea de 1,67% din PIB consemnată în decembrie 2016 a fost păstrată întocmai în decembrie 2017, doar suma cheltuită a crescut în valoare nominală cu circa 1,3 miliarde lei.

Precizăm că rezultatele excuției bugetare, atât în sume absolute cât și prin raportare la PIB-ul estimat au fost date pe baza estimării oficiale de 842,5 miliarde lei, utilizată de Ministerul Finanțelor în calculele privind deficitul. Ponderea bugetului de stat în bugetul general consolidat a continuat să scadă şi a ajuns la mai puţin de 45% pe partea de venituri faţă de peste 52% pe partea de cheltuieli.

De reţinut, sumele primite de la Uniunea Europeană în contul cadrului financiar 2014 – 2020 au atins 17 miliarde lei, ceea ce echivalează cu două procente din PIB sau 15% (!) din banii intraţi la bugetul de stat. Ceea ce arată dependenţa puternică de aceşti bani veniţi din exterior, care ar putea fi reduşi parţial pe viitor, după cum ne încadrăm sau în cerinţele de echilibru bugetar sau pe partea de justiţie.

Rezultatele pe 2017, prin comparație cu cele din 2016

Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut un gradul de acoperire a cheltuielilor cu veniturile proprii încasate de 77,0%, în creștere de la numai 71,5% în anul anterior (în 2015 a fost de 66,4%). Evoluţia este salutară dar diferenţa care a mai  trebuit să fi completată din alte taxe şi impozite plătite, altele decât contribuţiile de asigurări sociale dedicate acestui buget, a însumat aproape 13,6 miliarde lei sau 3 miliarde euro (ceea ce ridică şi o problemă legată de principiul contributivităţii, mai ales că pensionarii şi-au plătit singuri o parte destul de însemnată din pensia încasată).

În schimb, gradul de acoperire a cheltuielilor pentru sănătate pe baza contribuţiilor plătite de asiguraţi a scăzut de la 81,6% în anul precedent la doar 81% iar subvenţiile de la bugetul de stat au trebuit să fie majorate uşor, de la 1,94 miliarde lei la 2,13 miliarde lei. Deficitul bugetului de stat a fost mult mai mare decât al bugetului general consolidat şi s-a păstrat la circa 3,7%, aproape la fel ca şi în 2016.

Se poate observa cum ponderea veniturilor bugetului de stat în PIB nu a crescut, deşi veniturile totale s-au majorat, precum şi scăderea continuă a ponderii cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat, pe fondul rezultatului foarte bun de creştere economică. Una peste alta, importanţa bugetului de stat în totalul fondurilor gestionate public a scăzut şi în 2017.

Cheltuielile: Creștere abruptă pe salariile din sectorul public, tăieri drastice la investitiile publice

Pe partea de venituri, ar fi de notat reducerea încasărilor din TVA de la 6,8% din PIB în 2016 la doar 6,4% din PIB în 2017 ( în 2015 acestea au însumat 8% din PIB). Ponderea accizelor a scăzut și ea ușor, de la 3,5% din PIB la 3,2% din PIB iar cea a impozitului pe profit a coborât de la 2,0% din PIB la 1,7% din PIB, ceea ce explică creşterea deficitului bugetar.

Asta deşi segmentul de impozitare pe salarii şi venit s-a păstrat la 3,6% din PIB iar componenta cea mai importantă a veniturilor statului, contribuțiile de asigurări,  urcat de la 8% din PIB la 8,5% din PIB. Dacă se ţine cont de majorarea cheltuielilor cu salariile şi pensiile, se conturează imaginea unui gen de politică de stânga-dreapta, fără echilibru între asumări şi posibilităţi.

Pe partea de cheltuieli, trebuie subliniată reluarea într-un volum mai mare a alocărilor pentru proiectele cu finanţare externă neranbursabilă, greu demarate pe noul buget al UE. 0,9% din PIB în plus e un rezultat care arată progres dar rămâne sub necesarul solicitat în special de infrastructură ( construcţia de autostrăzi putem spune că a fost „sublimă”, vorba lui Caragiale).

Ca modificare în plus, urmează creşterea substanţială a părţii din PIB alocate salariilor, care au ieşit cu mult din anvelopa de 7% recomandată de FMI ( de la 7,5% în anul anterior, au ajuns la 8,3% iar anul acesta procesul de expandare va continua spre 9%). Prin comparaţie, majorarea cu doar trei zecimi de procent de PIB a sumelor alocate pentru protecţie socială apare ca moderată, deşi creşterea nominală a fost de peste 10 miliarde de lei).

Desigur, pentru a se putea limita efectul asupra deficitului bugetului general consolidat, a fost nevoie să se taie bani serioşi de la alte capitole.

Investiţiile au avut cel mai mult de suferit, atât pe partea de bunuri şi servicii (-0,6% din PIB) cât pe partea de cheltuieli de capital (-0,2% din PIB), deşi sumele s-au păstrat în termeni nominali).

Una peste alta, am cheltuit exagerat în raport cu veniturile şi am mărit deficitul bugetar de o manieră rigidă pe partea de cheltuieli. Asta într-un an în care am avut o creştere economică de excepţie şi era prudent să lăsăm spaţiu de manevră bugetară pentru eventuale probleme care pot apare dacă estimările (destul de optimiste) de creştere pe viitor nu se vor materializa. În plus, indiferent de plasarea sub cele 3% din PIB pe execuţia cash rămâne să ne lămurim în curând cum rămâne cu încadrarea pe standardul european, care nu se arată a fi tocmai fezabilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirus politic: epidemia fragilizează poziția președintelui Xi Jinping, cel mai puternic lider de după Mao

Iulian Soare

Autoritățile chineze se luptă să apere reputația guvernului comunist, pe măsură ce epidemia de coronavirus se răspândește și afectează imaginea elitei politice, scrie Washington Examiner.… Mai mult

Stiri

”PNDL trebuie regândit, nu desființat” – președintele Iohannis, la adunarea primarilor de comune:

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis susține continuarea programului PNDL, dar consideră că acesta trebuie regândit, pentru a se stopa risipirea banilor publici pe lucrări inutile. Prezentă și… Mai mult

Europa

Bătălia epică dintre Mediu și Agricultură provocată de Green Deal în Bugetul multianual al UE

Victor Bratu

Directoratele Generale de Mediu și Agricultură din cadrul Comisiei Europene sunt în ”război” din cauza opiniilor divergente în legătură cu amploarea măsurilor pe care UE… Mai mult

Stiri

Marile companii ale lumii și fabricile lor din China blocate de coronavirus. Lista bunelor intenţii şi teama de recesiune

Adrian N Ionescu

Marile companii occidentale, care au zeci de fabrici în China, fac eforturi timide să repornească activitatea, măcar parţial, în unele din acestea, în vreme ce… Mai mult

Stiri

Mandate nelimitate la conducerea Consiliului Concurenței – legea a fost modificată

Vladimir Ionescu

Guvernul a eliminat în ianuarie limitarea la două mandate a membrilor plenului Consiliului Concurenței, astfel încât funcția de președinte al acestei instituții poate fi deținută… Mai mult

Stiri

Schimbare de încadrare în dosarul accidentului produs de Mario Iorgulescu: procurorii cer arestarea pentru omor

Vladimir Ionescu

Procurorii au cerut luni, Tribunalului București, mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Mario Iorgulescu, acuzat că a provocat un accident rutier în care și-a… Mai mult

Stiri

Prima alianță electorală locală: PSD, ALDE și Pro România, candidați unici în întreg județul Bistrița

Razvan Diaconu

PSD, Pro România și ALDE vor merge împreună în alegerile locale de la nivelul județului Bistrița Năsăud, a anunțat luni președintele PSD Bistrița, Radu Moldovan… Mai mult