duminică

17 martie, 2024

5 septembrie, 2019

Ponderea creditelor noi acordate companiilor a coborât până la numai 42% din totalul creditelor noi, pe primele șapte luni ale anului 2019.

Tendința de scădere este solidă încă din 2009, când ponderea a pornit de la 81% (pe primele 7 luni, an/an), potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Într-un singur an din ultimii 10, în 2017, tendința de scădere a ponderii creditelor pentru firme a fost întreruptă.


În singurul an în care tendința a fost întreruptă (2017), a fost nevoie ca volumul creditelor noi pentru firme pe primele 7 luni să avanseze cu 29%, pentru ca ponderea acestora în total să o depășească pe cea a creditelor pentru populație.

Ritmurile anuale de variație a volumului creditelor noi au avut o evoluție foarte volatilă, cu ani de mari creșteri, urmați de ani de mare scădere.


Astfel că ciclul actual de creștere economică, ritmul de creștere economică din ultimii ani nu se regăsește și în apetitul companiilor pentru credite noi.

(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)

Costul creditelor este al doilea cel mai important obstacol care împiedică accesul la finanțare al companiilor, potrivit unui sondaj realizat de BNR.

Cel dintâi obstacol este constituit de cheltuielile cu forța de muncă și ritmul imprevizibil al acestora, în ascensiune după impulsul dat de politicile guvernamentale.

Credite mici și pe termen scurt

Volumele creditelor noi mici, de sub un milion de euro în echivalent, a fost deseori dublu, triplu, sau și mai mare, față de volumul creditelor de peste un milion de euro, lună de lună din 2010 încoace.

Pe de altă parte, puține firme sunt dispuse să suporte credite noi mari pe perioade mai mari de un an, statistica înregistrând volume ale acestora de doar în două luni din acest an, ca și în 2018 și 2017 – semn că și firmele mari preferă să se finanțeze din fonduri proprii.

Creditele pe termen mai lung ar trebui să fie cele de investiții. Or, „gradul de concentrare este relativ ridicat, primele 100 de companii realizând o treime din totalul investițiilor”, spune cel mai recent raport BNR privind stabilitatea financiară, publicat în iunie.

Oferta băncilor s-a adaptat la politica salarială și fiscală a guvernului

Băncile preferă populația deoarece capacitatea de rambursare a creditelor de către populație este mult mai ușor de evaluat decât cea a companiilor, mai ales atunci când cei dintâi sunt bugetari, care sunt mai greu de concediat.

În schimb, nici o treime (189.000) din cele circa 600.000 de firme înregistrate au și bilanțuri contabile depuse La Ministerul Finanțelor.

Și mai puține au supraviețuit din anii ’90 încoace: circa 133.000 „companii veterane”, potrivit unui studiu realizat de profesioniști ai BNR („Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”, de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu).

Dincolo de „vulnerabilități structurale” ale companiilor, „relația dintre firme și creditorii profesioniști are spațiu să devină mai amplă, inițiativa aparținând celor din urmă, inclusiv prin îmbunătățirea gradului de pregătire profesională a personalului implicat în acordarea finanțării și în gestiunea riscului, precum și prin revizuirea condițiilor de acordare a creditelor”, spune studiul citat mai sus.

Forță redusă de dezvoltare

„Majoritatea firmelor românești atrag capitaluri mai scumpe decât randamentele obținute prin investițiile finanțe cu aceste capitaluri. Deci, in medie, efortul este mai mare decât efectul, pentru aproape fiecare an din perioada 2008–2018”, spune analistul Iancu Guda în cel mai recent studiu al său.

În ciuda unei îmbunătățiri a indicatorilor de profitabilitate din ultimii ani (randamentul activelor s-a dublat în ultimul deceniu),„ creșterea acestora este insuficientă, având în vedere costul capitalului, alternativele de investiții, precum și riscurile implicate în mediul de afaceri din România”, spune analistul citat.

„Firmele active în Romania nu au fost capabile să genereze un randament al investițiilor în active (ROA) superior costului finanțării (WACC) în niciunul dintre ultimii zece ani”, conchide Iancu Guda.

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: