Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Chestiunea

Oare ce n-o fi în ordine aici? Țara cu creşterea cea mai rapidă, unde scade numărul întreprinderilor cu creştere rapidă

Conform datelor publicate de Eurostat, România ( deşi lider la creşterea PIB, cu 7%) s-a situat în 2017 la coada clasamentului UE în ceea ce… Mai mult

02.04.2019

Cronicile

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

de Razvan Diaconu , 5.2.2019

Președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de optimist” pe care se fundamentează proiectul de buget.

Ca observații generale, Consiliul fiscal constată:

  • presiuni de proporții la nivelul cheltuielilor de personal
  • menținerea unui ritm ridicat de creștere a cheltuielilor de asistență socială
  • nerespectarea recomandării Consiliului UE de a implementa o ajustare structurală de 1% din PIB în 2019
  • încălcarea termenului stabilit prin lege de prezentare a strategiei fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani

(Descărcați AICI Opinia Consiliului fiscal)

Consiliul fiscal mai remarcă și faptul că regulile fiscale instituite de Legea Responsabilității Fiscal Bugetare rămân inoperabile din cauză că proiectul conține nu mai puțin de 7 derogări de la această lege.

Bugetul general consolidat în 2019 – probleme și riscuri

1. Creștere economică supraevaluată

În opinia Consiliului fiscal, un prim aspect problematic îl reprezintă scenariul de creștere economică ce fundamentează construcția bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro și probabilității în creștere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global.

În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare și taxarea suplimentară din sectoarele energetic și comunicații), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menționate.

În acest context, menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 și 4,5% în 2018) în varianta de proiecție a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare și, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată.

2. Piața muncii, cifre improbabile

Un alt aspect problematic îl reprezintă, în opinia Consiliului fiscal, ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numărului de angajați și câștigului salarial brut în sectorul concurențial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%.

Datele lunare publicate de INS relevă un trend de încetinire vizibilă a ritmului de creștere a numărului de salariați din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% în 2017 și 1,7% în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în acest context o accelerare la un ritm de creștere de 3,7% a numărului de salariați în sectorul concurențial aparând drept neverosimilă.

Ritmul anual de creștere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semnificativ superior evoluției din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11.2% în ianuarie-noiembrie 2018). În acest context, un scenariu care ar viza un ritm de creștere a salariului brut la maximul post-criză de 12% (din nou, o ipoteză optimistă) ar implica o deviație de la ritmul de creștere a salariului brut în sectorul concurențial din proiecția CNSP de circa 1,8 pp.

Date fiind cele de mai sus, apreciem că ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piața muncii apar ca excesiv de favorabile și improbabil a se materializa la nivelurile preconizate.

3. Încasări prognozate nerealist: TVA, accize, venituri suplimentare

Consiliul fiscal are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial.

Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească (ulterior ajustării cu impactul temporar estimat al schemelor de compensare în lanț de tip swap a obligațiilor bugetare restante a cifrelor corespunzătoare din 2018 și 2019) cu 17% (cu 10,1 mld. lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuția aferentă anului 2018.

Dinamica avansată pentru încasările din TVA o depășește substanțial pe cea a consumului privat nominal net de autoconsum prognozată de CNSP (circa 8%). De altfel, din cele 7,5 mld. lei pe care textul raportului la buget le indică la pagina 9 drept venituri suplimentare din măsuri de îmbunătățire a colectării ce urmează a fi luate de ANAF, 6 mld. lei ar reveni veniturilor suplimentare din TVA. Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări.

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal consideră că veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 5 mld. lei, dincolo de eventualul impact advers al unor evoluții macroeconomice mai puțin favorabile decât cele luate în considerare în construcția bugetară.

O situație similară, din perspectiva veniturilor suplimentare obținute din măsuri de îmbunătățire a colectării (evaluate de MFP la 1 mld. de lei), apare la nivelul veniturilor din accize. Și aici experiența anului anterior ar trebui să îndemne la prudență, în condițiile în care în execuție veniturile au fost inferioare cu 1,7 mld. de lei evaluărilor inițiale.

De asemenea, proiectul de buget include venituri excepționale de 2,1 mld. lei (la nivelul agregatului taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități) din închirierea benzilor de frecvență 5G. Este de remarcat și nivelul semnificativ superior al  veniturilor preconizate comparativ cu cel avut în vedere în varianta inițială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 mld. lei).

Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să facă problematică obținerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu. Mai mult, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră echivalentă în execuția bugetară conform ESA 2010, unde ar urma să fie repartizate linear pe durata de viață a concesiunii, contribuind astfel, caeteris paribus, la apariția un ecart negativ între soldul bugetar conform ESA 2010 și cel cash.

4. Cheltuielile cu bunurile și serviciile- potențiale surse de riscuri

Pe partea de cheltuieli, Consiliul fiscal identifică drept potențiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele cu dobânzile.

În primul caz, în execuția anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75 mld. lei comparativ cu bugetul inițial și cu 4 mld. lei superioare valorii înregistrate la finele anului 2017, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt preconizate să crească în 2019 cu doar 1,95 mld. lei, ritmul de creștere încetinind de la 9,8% în 2018 la 4,4%.  Apreciem că menținerea cheltuielilor în anvelopa bugetată în cazul acestui capitol se va dovedi dificilă în lumina experienței anului anterior.

În cel de-al doilea caz, cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 0,6 mld. lei comparativ cu un avans de 2.8 mld. lei în anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de creștere de la 27,8% la 4,4%. Consiliul fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potențial subdimensionată având în vedere tendința evidentă de creștere a costurilor de finanțare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare și a modului de stabilire a asietei acesteia (care include si deținerile de obligațiuni guvernamentale), precum și volumul în creștere al datoriei publice.

Încadrarea în anvelopa bugetară propusă este însă probabil posibilă în condițiile unei orientări în creștere a finanțării spre termene scurte ori a utilizării intensive a stocului-tampon de lichiditate al Trezoreriei. O asemenea abordare ar genera însă riscuri suplimentare în ceea ce privește rezistența la șocuri externe, cu impact asupra lichidității piețelor financiare ori în ceea ce privește aversiunea la risc a investitorilor, cu o probabilitate în creștere într-un context intern și internațional potențial mai complicat decât în trecut.

În fine, proiectul de buget vizează expansiune de proporții a cheltuielilor cu investițiile (de la 34,2 mld. lei în 2018 la 47,1 mld. lei în 2019), pe seama cvasi-triplării intrărilor anticipate din fonduri structurale și de coeziune (FSC) de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 5,2 mld. lei în 2018, la 15,1 mld. lei în 2019).

Execuțiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviații considerabile de la sumele bugetate inițial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiții inferioare alocărilor. O evoluție similară este probabilă pentru anul 2019, cu atât mai mult cu cât ipoteza îmbunătățirii de amploare a absorbției de fonduri structurale și de coeziune apare la acest moment drept excesiv de optimistă (istoric, estimările inițiale de absorbție nu s-au materializat niciodată la nivelurile indicate).

Concluzii

Dată fiind dimensiunea probabilă a supraestimării veniturilor din TVA (cu circa 5 mld. lei) și a celor din contribuții sociale si impozit pe venit (cu circa 3,5 mld. lei), compensată parțial de veniturile din taxa pe activele sectorului bancar neluate în calcul în construcția bugetară (pe care le evaluăm, în condițiile curente, la circa 4 mld. lei), apreciem că, în lipsa unor măsuri compensatorii suplimentare, este probabil ca deficitul la finele anului curent să se situeze în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB.

De asemenea, ne reiterăm preocuparea față de riscul înregistrării unor evoluții macroeconomice semnificativ mai puțin favorabile decât cele luate în calcul în construcția bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depășirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri corective.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat schema de ajutor pentru construirea celor 1.000 de grădinițe cu profil sportiv

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi o hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader: Îi prezint premierului demisia, nu voi pleca până nu va fi numit următorul ministru

Vladimir Ionescu

Tudorel Toader a declarat joi că va avea în cursul serii o nouă întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, căreia îi va înmâna demisia din postul… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a Chinei depășește așteptările

Alexandra Pele

Creșterea economică a Chinei a fost de 6,4% în primul trimestru din acest an, peste așteptările analiștilor, media prognozelor din piață fiind de 6,2%, ușor… Mai mult

Stiri

„Politica energetică a Kremlinului ca instrument de influenţă” – Raport EFOR

Adrian N Ionescu

  Marile investiții în exploatarea gazelor naturale din platforma continentală românească a Mării Negre pierd din prioritate lună de lună, potrivit dezbaterilor experţilor prezenţi, joi,… Mai mult

Stiri

ICCJ informează CCR: În UE, doar Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate pe corupţie

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituțională, în argumentarea punctului său de vedere referitor la specializarea completurilor de judecată, un răspuns… Mai mult

Stiri

PSD vrea să extindă la 5 ani mandatul aleșilor locali – proiect de lege depus la Senat

Vladimir Ionescu

Primarii, consilierii locali și consilierii județeni trebuie să aibă un mandat de 5 ani, la fel ca Președintele țării, se arată într-un proiect de lege… Mai mult