Consiliul UE a adoptat luni Actul privind materiile prime critice (CRMA), regulamentul de stabilire a unui cadru pentru asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime critice. Aceasta este ultima etapă a procedurii decizionale.
Actul este astfel adoptat și, după ce va fi semnat de președintele Parlamentului European și de președintele Consiliului, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale, menționează un comunicat al Consiliului.
34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt strategice
Textul final adoptat luni identifică două liste de materii (34 de materii critice și 17 materii strategice) care sunt esențiale pentru tranziția ecologică și digitală, precum și pentru industria de apărare și cea spațială.
În comparație cu cele 30 de CRM-uri din 2020, există șase noi – (Arsenic, Feldspat, Heliu și Mangan, plus Cupru și Nichel – și două au ieșit (Indiu și Cauciucul natural). Niciunul dintre materialele nou depistate (neon, kripton, xenon și lemn rotund) nu este critic.
Cele 34 de materii prime (cele bolduite sunt strategice):
- Aluminium/Bauxite/alumina
- Coking Coal
- Lithium
- Phosphorus
- Antimony
- Feldspar
- Light rare earth elements*
- Scandium
- Arsenic
- Fluorspar
- Magnesium
- Silicon metal
- Baryte
- Gallium
- Manganese
- Strontium
- Beryllium
- Germanium
- Natural Graphite
- Tantalum
- Bismuth
- Hafnium
- Niobium
- Titanium metal
- Boron
- Helium
- Platinum group metals
- Tungsten
- Cobalt
- Heavy rare earth elements*
- Phosphate Rock
- Vanadium
- Copper
- Nickel
Dependența violentă de China – de unde vine peste 85% din consum pentru fiecare din materiile prime critice importate
O analiză a ofertei globale confirmă faptul că China este cel mai important furnizor în cazul mai multor materii prime critice.
De asemenea, Rusia și Africa de Sud sunt cei mai mari furnizori globali pentru grupa metalelor platinice, Australia pentru litiu, SUA pentru beriliu și heliu, iar Brazilia pentru niobiu, conform ultimului raport al Comisiei Europene privind materiile prime critice, .
China este atât cel mai mare furnizor mondial și cel mai mare furnizor al UE pentru majoritatea CRM, inclusiv pentru barită, bismut, galiu, germaniu, magneziu, grafit natural, toate pământurile, tungstenul și vanadiul.
Există mai multe țări terțe care aprovizionează UE cu CRM, cum ar fi:
- Chile (litiu)
- Guineea (bauxită)
- Kazahstanul (titan, fosfor), Mexic (fluorit), Norvegia (siliciu metalic), Turciei (antimoni, bor, feldspat), SUA (beriliu).
Pentru majoritatea acestor materii critice, UE depinde de importuri:
Cei mai importanți producători din UE
Harta de mai jos oferă o imagine de ansamblu a producătorilor de MRC din UE, cu o cotă globală de peste 0.5%.
Merită menționat faptul că UE:
- extrage 34% din oferta mondială de stronțiu în Spania
- 14% din feldspat în Italia, Spania, Franța, Cehia, Germania și altele
- 3% din tungsten în Austria, Portugalia și Spania
UE prelucrează și rafinează:
- 49% din aprovizionarea globală de hafniu în Franța
- 18% din antimoniu în Belgia, Franța, Spania și multe alte țări.
Autorizații de extracție acordate în cel mult 27 de luni
Principalele prevederi ale CRMA:
- introduce termene limită clare pentru procedurile de autorizare pentru proiectele de extracție din UE
- permite Comisiei și statelor membre să recunoască statutul strategic al unui proiect
- impune evaluări ale riscurilor legate de lanțul de aprovizionare
- impune statelor membre să dispună de planuri naționale de explorare și asigură accesul UE la materii prime critice și strategice prin intermediul unor obiective de referință ambițioase privind extracția, prelucrarea, reciclarea și diversificarea surselor de import.
„Prin Legea privind materiile prime critice dorim să transformăm provocările legate de dependențele noastre în autonomie strategică și într-o oportunitate pentru economia noastră. Acest act legislativ va stimula sectorul nostru minier, va spori capacitățile noastre de reciclare și de prelucrare, va crea locuri de muncă locale și de bună calitate și va asigura că industria noastră este pregătită pentru tranziția digitală și ecologică”, a declarat luni Jo Brouns, ministrul flamand al economiei, inovării, muncii, economiei sociale și agriculturii.
CRMA stabilește trei criterii de referință pentru consumul anual de materii prime al UE:
- 10% din extracția locală;
- 40% să fie prelucrate în UE
- și 25% să provină din materiale reciclate.
Proiectele de extracție își vor primi autorizațiile în termen de maximum 27 de luni, în timp ce proiectele de reciclare și de prelucrare ar trebui să primească autorizațiile în termen de 15 luni, cu excepții limitate care vizează asigurarea unui angajament semnificativ cu comunitățile locale afectate de proiecte și a unei evaluări adecvate a impactului asupra mediului în cazurile complexe.
Pentru a facilita dezvoltarea de proiecte strategice, statele membre vor crea puncte de contact unice la nivelul administrativ relevant și în etapa relevantă din lanțul valoric al materiilor prime critice.
Companiile mari care produc tehnologii strategice (de exemplu, producătorii de baterii, hidrogen sau generatoare regenerabile) vor efectua o evaluare a riscurilor din lanțurile lor de aprovizionare pentru a identifica vulnerabilitățile.
Unde se află România
În România, în momentul de față se extrag și se procesează doar câteva din aceste materii critice, conform raportului din 2023:
În ceea ce privește rezervele, România nu știe exact ce resurse de materii prime critice are, însă o analiză SWOT din ”Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”, vorbește despre indicii privind existența acestora pe teritoriul țării.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Nici viitorul nu mai e ce-a fost”)
Însă în calea explorării și exploatării stau investițiile mari necesare (re)deschiderii zăcămintelor și construirii de uzine noi, precum și pierderea know-how-ului și a tehnologiei relevante pentru cercetarea și prelucrarea acestora.
Din datele publice, ar fi prezente următoarele categorii de materii prime critice:
- din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;
- din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;
- din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;
- din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR);
”Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei”, menționează strategia.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Nici viitorul nu mai e ce-a fost”)
(Citiți și: ”Interviu Frank Umbach / Dacă nu ne vom asigura măcar o treime din materiile prime critice, UE va fi șantajată”)
(Citiți și: ”Harta resurselor potențiale de materii prime critice din România”)
****
