fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Despre riscurile declarării masive a clauzelor abuzive. Abuzive pe banii altora

de Marin Pana 19.8.2013

Banii cu care și-au cumpărat casa nu sunt banii lor. Nu sunt nici banii băncilor, care acționează doar ca intermediar. Sunt banii depunătorilor. I-au luat de la instituțiile de credit în baza unui contract de împrumut pe care l-au semnat bucuroși în ce monedă și cu ce condiții o fi fost el. Cu sau fără clauze abuzive. Acum au dificultăți la plată dar stau într-o casă care, cu rata mai mare sau mai mică, are o valoare de întrebuințare certă.

Dacă justiția va considera de cuviință să penalizeze pe scară largă instituțiile de credit pentru comisioane, marje și altele asemenea, va rezulta în mod cert o micșorare a ratei de plată. De unde și o diminuare certă a încasărilor bancare făcute în baza contractelor respective. Incertă va deveni, însă, valoarea depozitelor făcute de alți cetățeni, la aceleași instituții bancare care au acordat creditele.

Adică vor beneficia cei care au preluat disponibilitățile întregii colectivități pentru a se grăbi să aibă o casă a lor și vor avea de suferit cei care și-au amînat consumul în speranța unui spor adăugat economiilor mai degrabă iluzoriu, în condițiile în care o bună parte din băncilor au acordat dobânzi real negative după impozitarea cu 16%.

Din păcate, nu există soluții câștigătoare pentru toți iar jocul este cu sumă nulă. De aceea, fără a lua apriori partea nimănui, ar trebui să examinăm în prealabil datele problemei. Pentru a înțelege ce se întâmplă, dacă dorim o abordare rațională, bazată pe optim social. Nu una emoțională, bazată pe interes strict personal sau pe grija față de aproapele năpăstuit care țipă mai tare.

Hai să vedem câte depozite sunt necesare unei bănci pentru a acorda un credit cu clauze potențial abuzive:

Potrivit datelor comunicate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, la mijlocul anului existau 16.193.050 depozite, dintre care 15.181.424 ale unor persoane fizice și 1.011.626 aparținând unor persoane juridice.

Evitând, însă, o exactitate inutilă, avem cam 15,2 milioane de depozite și 126 milioane echivalent lei în depozite (77 miliarde chiar lei și 49 miliarde în alte valute). Adică undeva aproape de 2.000 euro în medie de fiecare depozit. De unde rezultă că revin cam 20 – 30 de depozite medii la un beneficiar de casă. Dacă ajustăm cu cifra de peste 9 milioane depunători anunțată recent de BNR, avem cam 10 -15 depunători potențial îngrijorați la un creditor eventual abuzat.

Merită să riscăm să vedem ce se întâmplă dacă un judecător priceape ce poate sau ce vrea din probele administrate în cadrul unor procese cu mii de petenți ? La modul ideal da, la modul practic, cred că ar trebui să mai medităm. Poate că ar trebui să luăm aminte la povestea punctului de pensie mărit fără susținere bugetară și bătut în cuie de justiție ca paravan pentru menținerea propriului tratament preferențial.

Dar care este relevanța pentru sistem ? Trebuie să beneficieze toți cei care au credite pentru că unii au probleme ? În treacăt fie spus, de ce nu extindem jurisprudența și la accidente auto, delapidări sau vătămări corporale ? Justiția e chiar oarbă sau sunt spețele cu banii mai vizibile decât alte spețele cu oameni ? Precum la asigurarea CASCO, unde imensa majoritate crede că asigură mașinile băgate în service și nu victimele.

Restanțele la toate creditele acordate populației, cu clauze abuzive sau nu, se ridică la 10 miliarde lei, din care cam 7 miliarde lei vechi de peste 90 de zile, adică ceva mai mult de 1% din PIB. Câte patru miliarde lei revin creditelor în lei și creditelor în valută și două miliarde lei celor în alte valute ( din care fac parte mult comentatele credite în franci elvețieni).

N-ar fi mare lucru dacă nu am avea de acoperit atâtea lipsuri la buget și dacă nu ar trebui să scoatem de undeva banii pe care contau băncile. Pentru a recompensa resursele atrase sub formă de depozite. Și utilizate, în principal, nu pentru credite imobiliare, ci pentru finanțarea afacerilor și a necesităților statului.

Stat care se împrumută și el la dobânzi mai mici sau mai mari după cum este pecepută de investitori stabilitatea macroeconomică, inclusiv cea a sistemului bancar.

Diferența ar trebui plătită de noi toți prin impozite sporite și/sau prin inflație, deși majoritatea nu a semnat nici un contract, cu sau fără clauze abuzive. Și nici nu a beneficiat material de pe urma creșterii economice inflamate de intrarea în UE. Se poate ? Da, se poate. E legal ? Da, poate avea acoperire legală, cum au avut și tăierea salariilor cu 25% și majorarea TVA cu cinci puncte procentuale etc. Dar o fi bine ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.8.2013

3 comentarii

  1. DanSu
    20.8.2013, 11:34 am

    Un mic amanunt (buturuga mica… )
    Daca bancile ar oferi imprumuturi pe baza depozitelor… nu ar mai fi banci…, ar fi institutii de gestionare… Dar ma tem ca nu e chiar asa…
    Astfel ca toata argumentatia cade (sau ramane valabila) pe baza cestui raport: sume creditate / (sume atrase + fonduri proprii). Si ma tem ca daca raportul este supraunitar – si este – atunci putem vorbi absolut intemeiat de clauze abuzive, La fel cu clauze abuzive pot fi si cele in care au fost (si sunt) oferite dobanzi la depozite. Asa ca hai sa nu plangem pe bietii bancheri ce nu dorm noapte de grija deponentilor lor, haituti fiind ziua de haiducii datornici. Ar fi ridicol…

  2. NEAMTUL
    20.8.2013, 12:55 pm

    CA al BNR este vinovat de distrugerea sistemului bancar din Ro si de batjocorirea cetatenilor cu imprumuturi banacare. S-a promovat o politica bancara HAIDUCEASCA in detrimentul romanilor…..

  3. Mihai Voicu
    24.8.2013, 11:17 pm

    Mie mi-e simpatic d-l Isărescu, dar tot cred că BNR a făcut niște greșeli, de exemplu când a lăsat băncile să folosească tehnici și claude abuzive. Nu este moral ca băncile să folosească acele clauze pentru a impune clienților costuri pe care nu le-au prezentat clienților la semnare.

    Îmi amintesc că atunci când am luat credit mi s-a refuzat prezentarea contractului înainte de ziua semnării. Am întrebat de 3 ori dacă e dobânda fixă, mi s-a spus verbal că da, iar la final în contract era o steluță că “banca își rezervă dreptul să o schimbe” și au schimbat-o. Era singura bancă cu dobândă “fixă” în lei deci puteți ușor ghici banca. E drept, am ales în lei după sfatul lui d-lui Isărescu și sunt foarte fericit acum când dobânda a revenit la loc. Din noroc am prins minimul dobânzii la lei, când euro era vreo 3.6 RON. Sper că gustă totuși o mică împunsătură amicală:

    http://mihvoi.blogspot.ro/2011/09/poveste-cu-banci-centrale-masina-lui.html

Lăsați un comentariu


Stiri

Academia Română: Diminuarea numărului de ore dedicate științelor în preuniversitar compromite competitivitatea

Vladimir Ionescu

Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe, din variantele de planuri-cadru pentru Gimnaziu, compromite “competitivitatea” absolvenților români de preuniversitar, într-un context global… Mai mult

Stiri

Institutul de Sănătate Publică actualizează definiția decesului Covid și lista priorităților la testare

Vladimir Ionescu

INSP a actualizat definițiile de caz și deces pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus și recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de persoane.… Mai mult

Europa

Slovacia a expulzat 3 diplomați ruși

Iulian Soare

Slovacia a anunțat luni că a expulzat 3 membri ai ambasadei Rusiei din Bratislava invocând ”un abuz de vize în Slovacia”. Presa locală, transmite Euractiv,… Mai mult

Stiri

China vrea să facă din Taiwan ”următorul Hong Kong”: vizită istorică la Taipei a unui înalt oficial american

Iulian Soare

China încearcă să facă din teritoriul democratic Taiwan “următorul Hong Kong”, a acuzat marţi ministrul taiwanez de externe Joseph Wu (foto) după o întâlnire cu… Mai mult

Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult