sâmbătă

14 mai, 2022

Deficitul de cont curent a crescut de 2,5 ori: Sumele extrase de investitori – compensate parțial de Transporturi și ”căpșunari”

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 februarie, 2016

Analiza economico-financiaraDeficitul contului curent al balanței de plăți pe anul 2015 s-a majorat de 2,5 ori față de anul anterior, de la 686 milioane euro până la 1,758 miliarde euro sau circa 1,1% din PIB.

Datele BNR au consemnat aproape o dublare atât a deficitului balanței comerciale cât și a minusului consemnat pe segmentul veniturilor primare, dar și o creștere de circa 70% a excedentului pe partea de venituri secundare. (vezi tabelul).

tabel1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a majorat cu aproape un miliard și jumătate de euro, fapt ce a contat în proporție de 133% (!) la înrăutățirea soldului general al balanței de plăți.


Din fericire, sectorul transporturilor a venit să compenseze cu peste 600 de milioane de euro această influență, și a ajuns să constituie un atu puternic în balanța de plăți (sold pozitiv de circa 3,4 miliarde euro adică peste 2% din PIB).

(Citiți și: ”O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE”)

Venituri primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii).

Practic, soldul negativ de 3,7 miliarde euro sau circa 2,4% din PIB a provenit în principal din sumele extrase din România ca urmare a investițiilor în economie și a plasamentelor financiare făcute anterior.

Venituri secundare includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice. În traducere, cele aproape trei miliarde de euro trimise în țară de ”căpșunari”, ca urmare a deschiderii pieței muncii din UE, au acoperit ceva mai mult de trei sferturi din ceea ce au obținut de la noi investitorii care au căpătat acces deplin pe piața românească, indiferent de proveniența lor.


Foarte probabil, pe partea de UE a balanței de plăți, ca urmare a integrării depline în structurile europene, în anul 2015 cam ”ce am luat pe mere am dat pe pere”.

Cu observația că am beneficiat ( nu pe cât am fi putut să o facem, dar asta în principal din vina noastră) de avantajele accesului la tehnologie și ale unui standard de nivel de trai mai ridicat.

Serviciul datoriei externe s-a redus pentru al doilea an consecutiv

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a coborât anul trecut la 35,4%, de la 38,5% în 2012 și 41,4% în 2013.

Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

Astfel, deși exporturile s-au majorat anul trecut într-un ritm relativ redus (4%), partea care a trebuit dată pentru plățile aferente datoriilor scadente a scăzut destul de consistent, înapoi spre nivelul din 2012. Un rol important în această evoluție favorabilă l-a jucat refinanțarea unor datorii mai vechi, ajunse la scadență, cu altele noi, la o rată de dobândă mai favorabilă (urmare și a îmbunătățirii imaginii pe piețele financiare internaționale).

tabel2După cum se poate observa, în perioada crizei, serviciul datoriei externe s-a dublat, ceea ce a afectat în mare parte efectele pozitive ale majorării exporturilor.

Odată cu reducerea soldului DETML și cu diminuarea presiunii datoriei pe termen scurt, s-a produs o inversare a trendului, deși se constată o stabilizare la valori destul de însemnate a obligațiilor de plată în raport cu punctul de plecare.

tabel3În ce privește datoria externă, se poate observa că România a traversat în 2012 un vârf al soldului datoriei externe, s-a păstrat sub pragul psihologic de 100 de miliarde de euro și a reușit apoi diminuarea datoriei sub nivelul din 2010. Ceea ce reprezintă un efort major și o reușită incontestabilă, în condițiile în care serviciul total al datoriei externe pe anul 2015 s-a ridicat la 53,8 miliarde de euro.

Investițiile străine au traversat anul trecut pragul de trei miliarde de euro, valoare cu circa un sfert mai mare în raport cu anul precedent.

De remarcat că participațiile la capital consolidate cu pierderea netă au fost ceva mai mari decât soldul per total (3,34 miliare euro față de 3,04 miliarde euro), în timp ce creditele intragrup au consemnat o valoare negativă (- 300 milioane de euro, dar mai bine decât cele -425 milioane euro din anul anterior).

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri ( rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) a fost ridicat deliberat după acordul cu FMI de la 5,6 luni în 2008 la nivelul de 8,5-8,6 luni în 2009 – 2010.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Revenirea spre valoarea considerată optimă teoretic (cea de 6 luni) s-a făcut pe următoarea traiectorie, predictibilă și stabilă:

tabel4

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: