fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

O problemă a creșterii economice: Cât din Produsul Intern Brut devine Produs Național Brut. O comparație între țările UE

de Marin Pana 26.4.2015

pib - pnbRomânia mai deține încă, potrivit celor mai recente date disponibile, una dintre cele mai ridicate rată de conversie a Produsului Intern Brut (PIB) în Produs Național Brut (PNB) dintre fostele state socialiste care au aderat la Uniunea Europeană.

Clasamentul alcătuit de wikipedia.org prin agregarea datelor Băncii Mondiale și FMI ne plasează la un raport de 98,7% între acești doi indicatori, alături de Slovenia.

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile realizate de rezidenții respectivei țări în străinătate și se scad cele scoase din țara în cauză de către non-rezidenți se obține Produsul Național Brut (PNB). Adică ceea ce revine efectiv unui stat din activitatea economică măsurată la nivel național de statistica oficială.

Astfel, PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, după cum rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de trai al acestora.

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest produs economic variază în sus sau în jos.

Diferențele nu sunt mari și nici nu variază rapid în timp, dar sunt semnificative pentru procesele care au loc în distribuția rezultatelor activității economice și în privința poziției ocupate de către o țară în cadrul globalizării tot mai accentuate, prin mișcarea tot mai ușoară a fluxurilor de capital.

Clasamentul PIB ( prezentat mai jos ajustat cu nivelul prețurilor, adică la paritatea puterilor de cumpărare) poate suferi, astfel modificări de poziții relative între țări.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Se observă cum, în pofida unui PIB pe locuitor mai mic, letonii o duc mai bine decât ungurii, grecii decât portughezii sau suedezii decât olandezii.

Dacă Luxemburg rămâne și cu raport PNB/PIB redus în poziție fruntașă, Irlanda, cu o diferență considerabilă între cei doi indicatori ( raport 82,2% și un minus de 7.722 euro/locuitor), coboară de pe locul doi tocmai pe locul zece în clasamentul nivelului de trai european.

Important e nu doar să produci, ci și să încasezi

Interesantă și concentrarea spre vârful valorilor de rezultate economice a raportului de peste 100% între PNB și PIB. concentrare care reflectă o accentuare a decalajelor prin acest mecanism de plasament net al avuției în străinătate și extragerea ( la nivel de fluxuri nete, per total) unei părți din rezultatele obținute acolo (altminteri normală, deoarece reflectă plasamentele anterioare și asumarea unui risc) .

Datele utilizate sunt valabile pentru anul 2012, la care valorile pentru PIB și PNB au rămas definitive. Menționăm că, deocamdată, pentru anul 2013 valorile sunt semidefinitive iar pentru anul 2014 sunt valori provizorii, în conformitate cu metodologia internațională în domeniu.

În această ordine de idei, ar fi interesant să vedem cum a evoluat nu doar PIB dar și PNB pentru România.

Departe de a fi o chestiune pur teoretică, diferențierea între PIB și PNB, dincolo de impactul evident asupra nivelului de trai (mai pe românește, fiecare nație trăiește din banii încasați și nu banii produși), contează și suma cu care contribuim la bugetul Uniunii Europene. Aceasta, în mod firesc altminteri și din ce în ce mai mult firesc în perspectiva integrării economice, este proporțională cu PNB și nu cu PIB.

La nivel micro, chestiunea se referă la cui îi folosește și în ce măsură dezvoltarea economică :
De pildă, dacă la un deficit de 2,5% din PIB se mai adaugă și un minus de 1,3% din PIB către rezidenții altor țări se poate spune că e destul de semnificativ, contează și ne interesează. Cu atât mai mult pentru țări unde ”scurgerile” de PIB ating patru – cinci procente.

Pe noi ne-a ajutat până acum datoria mică, investițiile străine relativ modeste și atractivitatea discutabilă a leului. Deși poate părea bizar, practic, nivelul nostru de trai este ușor mai ridicat decât o arată PIB/locuitor dacă ne raportăm atât la media UE cât și la celelalte țări ce au aderat la Zona Euro. De aici vine, cel mai probabil și o parte din acel scor de 57% – 55% între mediile utilizate pentru poziționare față de media UE ca nivel de trai. Unde 57% este consumul efectiv iar 55% este consumul simplist, rezultat prin împărțirea la nivelul țărilor europene a PIB-ului la numărul de locuitori.

Dar dacă urmăm trendul indicat de evoluția țărilor din regiune s-ar putea să ”derapăm” și să transmitem tot mai puțin din creșterea economică în nivel de trai intern. Este un subiect la care ar merita să luăm aminte, să ne reconsiderăm poziția în regiune, implicarea și plasamentele destul de firave în străinătate, fie și în zonele adiacente mai puțin dezvoltate decât noi.

Nu e o garanție (vezi cazul Ungariei, care are 25% din PIB investit în străinătate dar și unul dintre cele mai slabe niveluri de conversie a PIB în PNB, la nivel regional), dar merită analizat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.4.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    27.4.2015, 3:07 pm

    Cu siurantanta ca PIB-ul nu se transforma in proportie de 98,6 la suta in PNB, iar statistica si metodologia de calcul, au viciul de a fi altele in Romania, fata de realitatile din tarile dezvoltate.Ceeace realizeaza rezidentii din tarile dezvoltate, se intoarce in tarile respective.In schimb, ceeace realizeaza rezidentii romani in Vest, acolo “ramine” ca PIB, deoarece acestia s-au stabilit acolo si nu mai vin acasa.
    O cuprindere a sumelor trimise de stranieri in tara, evaluate la cca. 4 miliarde de Euro, adica 1oo Euro lunar, reflecta faptul, ca avem o contributie la PNB a acestora minora.Daca avem in vedere ca stranierii reprezinta cca. 4 milioane de lucratori in Vest, comparativ cu cei 4,8 milioane de salariati din Romania(din care 3 milioane cu salariul minim pe economie),plati modice pe profit al intreprinderilor straine si cuprinderea supermarketurilor straine in PIB, probabil ca acesta nu se “transforma” nici in proportie de 70 la suta, in Produs national brut.
    Asa ca, urmare a asaltului comertului strain in Romania, a veniturilor minore de pe urma intreprinderilor straine, PIB-ul real al Romaniei, mai précis cu ce se ramine din munca nationala, adica PNB, este undeva la 70 la suta din cel statistic, oficial.Aceasta situatie este pina la urma explicabila economc, prin lipsa de 8 ani a investitiilor straine, economia si industria nationala, suportind o uzura fizica si morala, care “asigura” doar cresterea saraciei, tot mai ascunsa statistic de guvern…

Lăsați un comentariu


Europa

Hristo Ivanov, fost ministru de Justiție: Credibilitatea UE este în joc în relația cu Bulgaria

Iulian Soare

Credibilitatea UE în calitate de gardian al statului de drept se clatină în urma eșecului de a răspunde eficient corupției sistemice care se manifestă în… Mai mult

Europa

Economia Franței – revenire în ”formă de aripă”, redresarea își pierde din avânt

Vladimir Ionescu

Ritmul de revenire a economiei franceze a încetinit în august, potrivit unor date publicate de Banca Franței, acestea confirmând așteptările analiștilor cu privire la perioadă… Mai mult

Stiri

Proiect: Primăriile, obligate să plătească în avans subvențiile pentru diferențele de preţ la încălzirea centralizată

Adrian N Ionescu

Primăriile ar urma să plătească în avans, „cu prioritate față de orice alte obligații de plată”, subvențiile pentru acoperirea diferenței dintre costurile reale de producţie,… Mai mult

Europa

Persoanele venite din Spania vor sta în autoizolare 14 zile după intrarea în România

Iulian Soare

Începând cu 11 august, ora 0.00, toate zborurile dinspre Spania vor fi anulate, iar toți cei care se intră în România venind din această țară,… Mai mult

Stiri

Hong Kong / Magnatul media Jimmy Lai, arestat în baza noii legi a securității naționale

Razvan Diaconu

Una dintre cele mai proeminente personalități pro-democrație din Hong Kong, magnatul media Jimmy Lai a fost arestat luni dimineață, în timp ce ziarul pe care… Mai mult

Europa

Suedia redeschide toate școlile pe 17 august – fără măști, cu păstrarea în pauze a distanțării sociale

Iulian Soare

În Suedia, singura țară europeană unde autoritățile au optat pentru imunizarea colectivă împotriva noului coronavirus, școlile se vor redeschide pe 17 august, fără obligativitatea purtării… Mai mult

Stiri

Conferința donatorilor – 253 milioane euro pentru susținerea imediată a Libanului

Razvan Diaconu

Donatorii au promis 253 de milioane de euro pentru susţinerea imediată a Libanului după explozia din Beirut, în timpul unei conferinţe care a fost organizată… Mai mult