Cheltuielile publice au continuat să crească într-un ritm susținut și în prima lună a anului (de 14,3% față de 8,5% ritmul de creștere al veniturilor), așa încât deficitul bugetar din ianuarie a atins un nivel record, de peste 4 miliarde de lei, echivalentul a 0,25% din PIB, mai mult decât dublu față de 2021, reiese din datele publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Acesta a fost generat, în principal, ”de rambursările de TVA mai mari cu 59,8% mai ridicate față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut, încetinirea veniturilor din accize din tutun, volumul mai mare de decontări de bunuri și servici pentru medicamente, precum și de creșterea volumului de investiții”, explică reprezentanții Guvernului.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 39,6 miliarde de lei în prima lună a anului curent, cu 8,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
Veniturile – salvate de intrările de bani europeni. Atenție la colectările conjuncturale
Cele mai importante variații s-au înregistrat la încasările din:
- impozitul pe salarii și venit: 4,5 miliarde de lei, +68,5% față de 2021 (influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende, de +359,8%, pe seama creșterii semnificative a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%);
- accize: 2,9 miliarde de lei, -23,9% față de ianuarie 2021, explicată de contracția încasărilor din accizele pentru produsele din tutun;
- venituri nefiscale: 5 miliarde de lei, +7,3%, susținute de avansul veniturilor din dobânzi acumulate pentru emisiunile de titluri de stat.
În ceea ce privește încasările din TVA, a doua cea mai consistentă sursă de venituri a bugetului general consolidat (după contribuțiile sociale care sunt vărsate fondurilor în cauză; de ajutoare sociale de stat, de sănătate, de șomaj), veniturile nete s-au ridicat la 9,7 miliarde de lei în prima lună a anului, în creștere cu doar 1,9% față de ianuarie 2021.
Potrivit explicațiilor MFP, evoluția a fost influențată de creșterea cu 59,8% a restituirilor de TVA (plus un miliard de lei). Din graficul de mai jos se observă o tendință descendentă a TVA brută încasată, pe fondul decelerării consumului privat.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat o creștere de 9%, până la 12,4 miliarde de lei.
”Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie din decembrie 2022 (14,1%), și ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022”, explică reprezentanții MFP.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 1,6 miliarde de lei, în creștere cu 22,9%.
Cheltuieli mai mari cu dobânzile, subvențiile și bunurile și serviciile
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 43,6 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% față de anul precedent.
Cheltuielile cu subvențiile s-au dublat în prima lună a anului, ajungând la 1,3 miliarde de lei.
”Această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (508,3 milioane de lei) care reprezintă 40,17% din total subvenții”, notează MFP.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de circa trei miliarde de lei lei. Comparativ cu anul precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,4 miliarde de lei ”ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 5,9 miliarde de lei, în creștere cu 36,8% comparativ cu anul precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 26,2% comparativ cu anul precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 38,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate curative, explică Finanțele.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 1,9 miliarde de lei, în creștere cu 34,3% comparativ cu anul 2022.
***
