Proiectul legii pensiilor speciale va fi avizat de Comisia de buget din Senat cel mai devreme peste două săptămâni. Până atunci, senatorii așteaptă ca MIPE, Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe să le garanteze că proiectul respectă condițiile asumate prin PNRR. Marius-Ilie Stanciu (foto), secretar de Stat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, i-a asigurat pe senatorii din comisie că nu se lucrează la un alt proiect de lege, întrucât proiectul respectă cerinţele din jalonul PNRR
”Supun la vot amânarea deciziei de avizare până în momentul în care MIPE, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe vor face precizările necesare. Aşteptăm o evaluare pe acest proiect, dacă îndeplineşte cerinţele din PNRR. Să venim cu amendamente care să ne dea certitudinea că e un proiect de lege bun”, a declarat Nicolae Neagu (PNL), preşedintele Comisiei de buget din Senat, la finalul dezbaterilor ce au avut loc marți în această comisie permanentă a camerei superioare a Parlamentului.
La discuții au participat și reprezentanții ai Ministerului Muncii și ai Ministerului de Finanțe, carele-au oferit explicații senatorilor.
Ministerul Muncii, categoric: Nu se lucrează la un alt proiect de lege, proiectul respectă cerinţele din jalonul PNRR
Senatorul Mircescu Ion-Narcis (USR) a întrebat dacă la Ministerul Muncii se lucrează la o altă variantă a proiectului de lege, întrucât această variantă nu corespunde cerințelor Comisiei Europene și obligațiilor din PNRR.
”Cu acest proiect de lege jalonul 215 nu va putea fi niciodată atins, pentru că nu trece pe contributivitate nicio categorie de pensii, nu desfiinţează pensiile speciale, nu se referă deloc la indemnizaţiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor şi aleşilor locali (..) În momentul de faţă eu cred că lucrăm în gol. Sunt două varianţe. Ori guvernul îşi asumă că renunţă la sumele din PNRR şi are o altă negociere cu Comisia Europeană ori Ministerul Muncii trebuie să lucreze la un alt proiect. Cu acest proiect eu nu văd cum putem să atingem jalonul”, a spus senatorul USR, citat de Agerpres.
Marius-Ilie STANCIU (foto), secretar de Stat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, i-a asigurat pe senatorii din comisie că nu se lucrează la un alt proiect de lege, întrucât proiectul respectă cerinţele din jalonul PNRR.
(Citește și: „Experți ai Băncii Mondiale seamănă panică la București cu Raportul împotriva pensiilor speciale„)
Oficialii nu încadrează pensiile militarilor în categoria pensiilor speciale
Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Daniela Pescaru a declarat că anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, iar pensiile militare, care sunt plătite din bugetele instituţiilor de apărare, însumează 11,1 miliarde lei.
Și Daniela Pescaru și secretarul de stat de la Minsiterul Muncii au evitat să includă pensiile militarilor în categoria așa-numitelor pensii speciale, în pofida insistențelor Comisiei Europene, care a explicat că nici aceaste pensii nu respectă principiul contributivității.
De altfel, pe parcursul dezbaterilor de marți, cei doi oficiali s-au referit în permanență la diminuarea cheltuielilor cu aceste pensiile speciale și nu la introducerea principiului contributivității, adică la plata pensiilor exclusiv în funcție de contribuțiile de asigurări sociale.
Daniela Pescaru nu a reușit să ofere date privind impactul proiectului de lege aflat în Parlament și reducerea cheltuielilor statului cu aceste pensii. S-a referit însă la impactul actual al acestor pensii plătite în proporție de peste 90% de la bugetul de stat: ”Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul Ministerului Muncii, iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a spus Daniela Pescaru.
Lideri ai coaliției de guvernare apără pensiile speciale
Ministrul muncii, cel care a coordonat elaborarea proiectului legii pensiilor speciale, este unul dintre susținătorii declarați ai menținerii pensiilor militarilor și polițiștilor. Anul trecut, în iulie, el declara că acestea nu sunt pensii speciale și pretindea că executivul de la Bruxelles ar fi acceptat acest lucru: „Eu nu cred că pensiile militare sunt pensii speciale şi nu cred că vor intra aici. Nu cred că vor intra aici pentru că noi vom discuta cu Comisia. Oricum renegocierea PNRR”.
De asemenea, premierul Nicolae Ciucă, el însuși beneficiar al unei pensii speciale, susținea și în noiembrie că pensiile militare nu sunt speciale, ci sunt pensii de serviciu acordate pe bază de contributivitate, și spunea că Executivul va continua discuțiile cu Executivul European pentru a se ajunge la o înțelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă și celelalte state UE.
Pensiile speciale – 12 mld. lei, în 2023
Directorul Direcției de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu, avertiza în urmă cu două săptămâni că pensiile speciale reprezintă acum 0,85% din PIB, dar s-ar putea extinde în doi – trei ani la 1,5% din PIB.
„Bine, nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc „pensii de serviciu”, dar eu cred că putem să le numim oricum: „pensii de recunoștință” sau „contribuții de recunoștință”, a spus Eugen Rădulescu.
Aceste sume nu numai că împovărează bugetul de stat, dar afectează și pensiile calculate pe principiul contributivității, întrucât totalul pensiilor trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% din PIB, așa cum România s-a angajat prin PNRR. Un procent pe care actualii guvernanți au încercat să-l majoreze, dar subiectul a fost declarat închis de către Comisia Europeană.
Anul acesta, pensiile de serviciu totalizează aproximativ 12 miliarde de lei, dintre care ponderea cea mai mare o reprezintă pensiile militarilor:
- 5,632 miliarde de lei – MAI
- 5, 015 miliarde de lei – MApN
Lor li se adaugă pensiile plătite, prin Casa Națională a Pensiilor Publice (CNPP), magistraților, foștilor piloți din aviația civilă, foștilor ambasadori și consuli, angajați ai Curții de Conturi, funcționari din Parlament și foștilor grefieri și personal auxiliar al parchetelor. Cele mai mari pensii din această categorie aparțin magistraților. Cei 4.862 de foști judecători și procurori aveau o pensie medie de 21.333 lei în decembrie, sumă din care statul subvenționa 94%.
În aceeași lună, decembrie 2022, în România existau 4.787.920 pensionari ale căror pensii erau calculate în funcție de cotizațiile plătite de-a lungul activității. Pensia medie a acestora a fost de 1.739 lei, iar 1,31 milioane dintre ei aveau o pensie 1.000 de lei.
***
